Thomas De Quincey: „Confesiunile unui opioman englez”

„Confesiunile unui opioman englez” au fost publicate mai întâi în „London Magazine”, în anul 1821, iar în 1822 au apărut în volum. Aceste confesiuni constituie prima scriere literară majoră a lui Thomas De Quincey și cea care l-a făcut cunoscut cu rapiditate în lumea literară a epocii.
„Confesiunile…” reprezintă una dintre primele descrieri detaliate ale dependenței de un drog
Cartea este o relatare a adolescenței și tinereții rebele și chinuite a autorului, un romantic revoltat în accepțiunea clasică a cuvântului. „Confesiunile unui opioman englez” reprezintă una dintre primele descrieri detaliate ale dependenței de un drog (pe atunci legal): opiul. Sensibilitatea acută a celui ce povestește și rememorează, ampla frescă socială – de la lumea micii nobilimi, până la cea a mahalalelor mizere din Londra, unde adolescentul fugar ajunge să trăiască o vreme – precum și descrierea plăcerilor și chinurilor opiului, fac din această carte o lectură deopotrivă cuceritoare și instructivă. Printre autorii asupra cărora De Quincey și-a exercitat influența de-a lungul timpului se numără Edgar Allan Poe, Charles Baudelaire și Nikolai Gogol, iar mai târziu, în secolul XX, Jorge Luis Borges.
„Confesiunile…” descriu experiența drogului într-o lume intelectuală, urbană, care respinge convențiile
„Mai presus de orice alte substanțe cunoscute de om – spune Thomas De Quincey – opiul este cel mai puternic în ce privește controlul și gradul de control al durerii; atât de puternic, comparativ cu orice altă substanță, încât înclin să cred că dacă vraja lui revoluționară ar fi ajuns să fie gustată direct și să fie suficient de cunoscută într-o țară idolatră, opiul ar fi avut preoți și altare închinate puterilor lui protectoare și mângâietoare”.
„Acest volum – scrie Robert Morrison într-obiografie a lui Thomas De Quincey – a avut o influență enormă asupra literaturii și artei din epocă, influență ce a persistat până în vremurile noastre. Confesiunile…descriu experiența drogului într-o lume intelectuală, urbană, care respinge convențiile, cartografiază însăși figura contra-culturală a boemului“.
Sursa: www.libris.ro