Premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat, marți, că proprietățile care există în natură trebuie restituite ca atare, așa cum funcționează legea în momentul de față. „Credem că odată cu modificarea Constituției și cu înscrierea în mod explicit a garantării proprietății, nu putem să avem ezitări în ceea ce înseamnă restituirea proprietăților confiscate abuziv în perioada comunistă. Proprietățile care există în natură trebuie restituite ca atare, așa cum funcționează legea în momentul de față. Pentru celelalte proprietăți, știți că există posibilitățile de compensare, de despăgubire pentru foștii proprietari prin Fondul Proprietatea, fie în numerar, fie în acțiuni, un mecanism care este modern și adaptat la situația societății de azi”, a declarat Tăriceanu.
Senatului a adoptat, în 9 septembrie, raportul de admitere, cu amendamente, întocmit de comisiile permanente în cazul cererii de reexaminare a legii privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 1945-1989, transmisă Parlamentului de către președintele Traian Băsescu.
Potrivit amendamentelor adoptate de Comisia juridică, „proprietarii ale căror contracte de vânzare-cumpărare, încheiate cu respectarea prevederilor Legii 112/1995, cu modificările ulterioare, au fost desființate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, au dreptul la restituirea prețului de piață al imobilelor, valoarea despăgubirilor urmând a se stabili prin expertiză”.
Un alt amendament la proiectul de lege, adoptat de Comisia juridică, prevede ca „în cazul în care imobilul a fost vândut cu respectarea Legii 112/1995, cu modificările ulterioare, persoana îndreptățită are dreptul numai la măsuri reparatorii prin echivalent pentru valoarea de piață corespunzătoare a întregului imobil, teren și construcții”.
„Dacă persoanele îndreptățite au primit despăgubiri potrivit Legii 112/1995, cu modificările ulterioare, ele au dreptul la diferemța dintre valoarea încasată, actualizată cu indicele inflației și valoarea corespunzătoare de piață a imobilului”, conform amendamentului.
Senatorii juriști au eliminat și un alineat din lege potrivit căruia „actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate fără titlu valabil, considerate astfel anterior intrării în vigoare a Legii 213/1998, privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, sunt lovite de nulitate absolută, în afară de cazul în care actul a fost încheiat cu bună credință”.
În cererea de reexaminare a legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, șeful statului arată că, „deși este un act normativ binevenit, proiectul de lege transmis spre promulgare este echivoc și imprecis, conținând formulări neclare, multe dintre prevederi fiind adoptate cu nerespectarea principiilor consituționale și a normelor de tehnică legislativă”.
„Legea trimisă spre promulgare nu corespunde nici exigențelor Convenției Europene a Drepturilor Omului privind accesibilitatea și previzibilitatea normei juridice, nerespectând principiul preeminenței dreptului și al separației puterilor în stat, care reclamă ca legiuitorul să nu intervină pe parcursul derulării unor proceduri administrative sau judiciare prin măsuri care să avantajeze una dintre părți în detrimentul celeilalte ori care să ducă la modificarea soluțiilor juridice de la data declanșării acelor proceduri cu alte soluții expres prevăzute de legea nouă și pe care, în lipsa ei, instanțele judecătorești nu le-ar fi putut lua”, se menționează în cererea de reexaminare a șefului statului.
Cererea de reexaminare mai subliniază faptul că, prin abrogarea alineantului 2 al articolului 2 din forma anterioară a Legii 10/2001, se consfințesc în fapt și în drept actele de naționalizare și preluare abuzivă a acestor imobile de către terți.
Documentul mai precizează că articolul I punctul 5 din legea trimisă la promulgare este neconstituțional, deoarece exclude de la restituirea în natură terenurile aferente imobilelor care au fost înstrăinate în temeiul dispozițiilor Legii 112/1995 și preluate de stat fără titlu valabil.
O altă problemă ridicată de președinte este aceea că, prin modificarea de la articolul I punctul 10 se aduce o atingere gravă securității juridice și stabilității raporturilor juridice, deoarece aplicarea sa unitară în forma dată prin legea trimisă spre republicare este imposibilă, deoarece condiționează nulitatea actului de înstrăinare a unor imobile preluate fără titlu valabil doar dacă acestea „sunt considerate astfel anterior intrării în vigoare Legii 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare”.
Alte aspecte conturate în cererea de reexaminare se referă la faptul că, prin legea supusă promulgării, se restrâng actele juridice de înstrăinare considerate nule și, implicit, se exclude controlul judecătoresc pentru o serie de contracte de vânzare-cumpărare, dar fără a se stabili ce se întâmplă cu hotărârile judecătorești pronunțate anterior, iar prin articolul I punctul 9 din legea trimisă spre promulgare sunt abrogate dispozițiile referitoare la interdicția temporară de înstrăinare a imobilelor cumpărate de chiriași, până la finalizarea litigiului.
Senatul este prima Cameră sesizată cu acest proiect de lege organică, Camera Deputaților având competență decizională.
