Summitul european de la Bruxelles s-a încheiat. Ce decizii au luat liderii UE pentru salvarea zonei euro



Summitul european de la Bruxelles . Foto: MediaFax
Summitul european de la Bruxelles . Foto: MediaFax

Reducerea datoriilor Greciei cu 100 miliarde euro, creșterea fondului UE de susținere a statelor aflate în dificultate la 1.000 miliarde euro, angajamentul Italiei de a lua noi măsuri fiscale și recapitalizarea băncilor, principalele măsuri decise la cel mai important summit UE din ultimii doi ani.
Capacitatea financiară a fondului de criză va fi crescută la 1.000 de miliarde de euro
Capacitatea financiară a fondului de urgență, Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară, va fi crescută la 1.000 de miliarde de euro, a declarat președintele francez Nicolas Sarkozy la încheierea unui summit european la Bruxelles în noaptea de miercuri spre joi.
El a salutat, de asemenea, faptul că Banca Centrală Europeană (BCE) se află „în spatele deciziilor care au fost luate”, după declarațiile de miercuri ale viitorului președinte al institutului monetar, italianul Mario Draghi.
Datoria Greciei va fi redusă cu 100 de miliarde de euro
Datoria greacă va fi redusă cu 100 de miliarde de euro grație renunțării de către bănci la aproximativ 50 la sută din creanțele lor, a anunțat joi președintele francez Nicolas Sarkozy, în cadrul unei conferințe de presă.
Efortul băncilor „reprezintă 100 de miliarde de euro”, a declarat Sarkozy la încheierea summitului european care a durat zece ore și a condus la un vast acord global pentru rezolvarea crizei datoriilor.
„Creditorii privați vor face un efort voluntar de 50 la sută”, ceea ce va permite Greciei să evite intrarea în incapacitate de plată, a explicat președintele francez.
Același efort va fi cerut băncilor grecești dar și altor bănci, a precizat el. „Am prevăzut că toate băncile vor fi tratate în aceleași condiții”.
„Cancelarul german Angela Merkel și cu mine am discutat cu reprezentanții bancherilor, nu pentru a negocia, ci pentru a-i informa despre deciziile celor 17″ membri ai zonei euro. „Ei înșiși au reflectat și au fost de acord”, a declarat Sarkozy.
Valoarea „pierderii” băncilor era ultimul mare punct de blocaj în negocierile pentru finalizarea unui plan de răspuns al zonei euro la riscul de propagare a crizei datoriilor.
Acordul final include consolidarea Fondului de salvare financiară (FESF) și un program de recapitalizare a băncilor pentru a le permite acestora să își amortizeze pierderile din datoria greacă.
Acord pentru recapitalizarea băncilor
Uniunea Europeană a ajuns miercuri seară la un acord pentru recapitalizarea băncilor, cu ocazia summitului de la Bruxelles, anunță premierul Poloniei, Donald Tusk.
„Am ajuns la un acord privind recapitalizarea băncilor, care trebuie să fie unul dintre principalele noastre obiective”, a declarat Tusk.
Țările din zona euro vor adopta „reguli de aur” bugetare până la sfârșitul anului 2012
Printre măsurile prevăzute pentru consolidarea disciplinei bugetare comune a Uniunii monetare figurează „adoptarea, în fiecare stat, a unor reguli privind un buget echilibrat, care să transpună Pactul de stabilitate și creștere în legislație, de preferință la nivel constituțional sau echivalent, până la sfârșitul anului 2012”, afirmă textul adoptat la încheierea summitului de la Bruxelles.
Franța și Germania preconizau, la jumătatea lunii august, ca toate țările din zona euro să adopte o regulă care să impună, prin Constituție, limite ale datoriilor și deficitului. Germania dispune de un astfel de proiect încă din 2009.
„Regula de aur” bugetară este unul dintre principalele argumente utilizate de statele din zona euro pentru a dovedi piețelor hotărârea de a lua măsuri împotriva deficitelor și de a reduce gradul de îndatorare.
Spania a adoptat o astfel de reglementare în septembrie, dar încercările Franței în această direcție au fost blocate de opoziție, care consideră că o astfel de măsură reprezintă „o capcană politică”. În Italia, Guvernul a aprobat în septembrie un proiect de includere a „regulii de aur” în legislație, însă acesta mai trebuie adoptat și de Parlament, într-un proces de durată.
În afara zonei euro, Elveția dispune de o astfel de reglmentare, în timp ce Marea Britanie a aplicat principiul între 1997 și 2007.