Un indicator al Băncii Mondiale (BM) privind controlul corupției plasează România, la nivelul anului 2008, în zona mediană a unui grup de peste 200 de state, pe aceeași treaptă cu Cuba și Ghana, cu un punctaj mai bun decât cel obținut în 2007.
Studiul statistic „Indicatori de Guvernare Globală” pentru anul 2008, realizat de BM prin intervievarea, în fiecare dintre cele 212 țări, a unui număr de „surse” de informare, precum organizații non-guvernamentale, atribuie României un scor estimativ de -0,06 în ceea ce privește „controlul corupției”, același cu cel calculat pentru Cuba și Ghana, care plasează cele trei state pe poziția a 89-a în lume. Punctajul României s-a îmbunătățit față de anul anterior (-0,17), la fel ca și poziția în clasamentul mondial (de pe locul 92 în 2007).
Situația corupției pe plan local s-a îmbunătățit semnificativ din 2002, de la un scor estimativ de -0,36, reiese din raport.
Studiul BM evaluează calitatea guvernării, în fiecare dintre anii din intervalul 1996-2008, în funcție de șase indicatori principali; și anume: „libertate și răspundere”, „stabilitate politică și absența violenței/terorismului”, „eficacitatea guvernării”, „calitatea reglementării”, „suveranitatea legii” și „controlul corupției.
Indicatorii atribuiți fiecărei țări sugerează percepția surselor intervievate asupra domeniului respectiv în fiecare an inclus în raport.
Astfel, „controlul corupției” se referă la percepția surselor asupra gradului în care puterea publică este exercitată în interes personal, precum și influența „elitelor” și intereselor private asupra autorităților statului.
Capitolul „Suveranitatea legii” indică gradul de încredere în „regulile societății”, calitatea aplicării legii, gradul în care este asigurat dreptul de proprietate, calitatea serviciilor de poliție și justiție, precum și probabilitatea de apariție a violenței și crimelor. BM a calculat în acest domeniu un scor de -0,05 pentru anul trecut, față de -0,17 în 2007, România urcând astfel în clasamentul mondial de pe locul 103 pe poziția 98.
În ceea ce privește „calitatea reglementării”, domeniu care se referă la capacitatea autorităților de a formula și implementa legi și reglementări solide care susțin și promovează dezvoltarea sectorului privat, România a obținut un punctaj de 0,53, plasându-se pe poziția a 70-a în cele peste 200 de state incluse în raport. Această poziție este cea mai bună clasare a României în studiul prezentat luni de BM. În 2007, România a avut un scor estimativ de 0,49, ocupând aceeași poziție ca în 2008.
Indicele „eficacitate guvernamentală” reflectă percepția surselor intervievate asupra calității serviciilor publice și civile și asupra gradului de independență a acestora față de presiunile politice. Totodată, indicatorul arată opinia respondenților asupra calității formulării și implementării legilor și credibilității angajamentului autorităților față de aceste politici. La acest capitol, România a obținut pentru anul 2008 un punctaj de -0,14, urcând cu o poziție în clasamentul pe țări, până pe locul 104.
Domeniul „stabilitate politică și absența violenței” acoperă percepția surselor asupra posibilității ca guvernul unui stat să fie destabilizat sau destituit prin metode neconstituționale sau violente, inclusiv terorism. România ocupă, din acest punct de vedere, poziția 93 din cele peste 200 de țări incluse în studiu, cu un punctaj de 0,3, față de locul 92 ocupat și scorul de 0,27 înregistrate în 2007.
Indicatorul „libertate și răspudnere” arată influența cetățeanului de rând în alegerea guvernului, libertatea de expresie și de asociere, precum și libertatea presei. România ocupă locul 83 în lume în funcție de acest indice cu un scor estimativ de 0,48 puncte, față de locul 85 și un punctaj de 0,49 în 2007.
Banca Mondială recomandă ca orice clasificare a statelor după indicatorii estimați în acest studiu să ia în considerare marjele de eroare. Autorii rapotului arată că, atunci când marjele de eroare calculate în cazul unei țări indică un potențial interval valoric al unui indice care se suprapune cu un interval rezultat din marja de eroare a altui stat pentru același domeniu, există posibilitatea ca, statistic, datele să nu sugereze diferențe semnificative între cele două guvernări.
Totodată, BM precizează că, atunci când sunt interpretate valorile indicatorilor și marjele de eroare, trebuie luat în considerare că informațiile după care a fost efectuat studiul sunt rareori obiective.
