Nivelul de pregătire, gradul de dificultate și importanța socială a muncii prestate reprezintă criterii de ierarhizare a funcției publice propuse de reprezentanții cadrelor didactice pentru întâlnirea de marți cu secretarii de stat din Ministerul Muncii. Președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Aurel Cornea, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, că fiecare reprezentant al sindicatelor va propune maximum cinci criterii de ierarhizare a funcției publice, iar în final vor fi stabilite zece criterii comune pentru toți bugetarii.
„Probabil că nivelul studiilor va fi un criteriu acceptat și de funcționari și de cadrele didactice și de cei din armată și acest criteriu va sta la baza legii unice a salarizării bugetarilor”, a precizat Cornea.
Fiecare reprezentant al sindicatelor trebuie să propună câte cinci criterii de ierarhizare a funcției publice, fără a ține cont de salarii sau domeniul din care provin angajații, aceasta fiind decizia în urma întâlnirii de săptămâna trecută cu Guvernul pentru elaborarea legii unice de salarizare.
Reprezentanții grupului de lucru reunit, săptămâna trecută, la Ministerul Muncii, pentru discuții privind legea unică de salarizare a bugetarilor trebuie să identifice fiecare câte cinci criterii de ierarhizare a funcției, ca de exemplu responsabilitatea, creativitatea, studiile, statutul special, declara atunci, la finalul întâlnirii, președintele Sindicatului Polițiștilor și Vameșilor „Pro Lex”, Vasile Lincu.
Acesta preciza că partenerii de dialog vor lua în calcul, la elaborarea acestui act normativ, sistemele de salarizare din alte țări europene, precum și legile românești dinaintea de 1990, cum este legea din 1974.
Președintele executiv al Federației Sindicatelor din Administrația Publică „Publisind”, Emilian Marian, preciza, la finalul întâlnirii, că cere guvernanților ca, în paralel cu discuțiile privind legea unică de salarizare, să înceapă și negocierile pentru legea unică a sistemului de pensii. Emilian Marian spunea că solicită ca sporurile să reprezinte maximum 20 la sută, fără a se referi la sporul de vechime.
Sindicaliștii cereau ca în această lege să se regăsească și parlamentarii și primarii.
Secretarul de stat în Ministerul Muncii, Valentin Mocanu, declara, la finalul întâlnirii, că termenul ca această lege să fie pusă în aplicare este 1 ianuarie 2010.
La întâlnirea de săptămâna trecută au participat confederațiile sindicale reprezentative la nivel național și reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și ai Ministerului Administrației și Internelor.
Premierul Boc dădea asigurări că legea de salarizare unitară în sistemul bugetar va fi adoptată în acest an și amintea că Executivul va permite cumulul pensiei cu salariul de la stat doar în cazul persoanelor ale căror venituri nu depășesc echivalentul salariului mediu pe economie.
Liderii sindicali anunțau, la sfârșitul lunii ianuarie, că prin legea de salarizare unitară vor fi majorate veniturilor bugetarilor cu salarii mici și înghețate salariile mari, astfel încât, într-un interval de patru-șase ani, să fie redus decalajul dintre salariul minim și cel maxim, de la un raport de 1-50 la 1-15.
Ei apreciau atunci că proiectul legii salarizării unice în sistemul bugetar ar putea fi elaborat în maximum trei luni, iar întregul proces de aplicare ar putea fi finalizat în patru-șase ani.
Confederațiile sindicale solicitau ca legea unică de salarizare să prevadă ca salariul de încadrare în sectorul bugetar să reprezinte cel puțin 80 la sută din ponderea venitului salarial, în timp ce adaosurile la salariu să nu depășească un procent de 20 la sută din acesta.
