Prim-vicepreședintele PDL Theodor Stolojan a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că, în contextul creșterii economice negative de până la -4%, a fost acceptată mărirea deficitului pentru a nu se ajunge la obligația de a se mări impozitele sau de a fi scăzute și mai mult cheltuielile. „Mărirea deficitului nu înseamnă cheltuieli în plus, înseamnă de fapt că nu mai trebuie să micșorăm cheltuielile bugetare”, a spus Stolojan, explicând, astfel concluziile prognozei FMI, potrivit căreia România va înregistra un deficit bugetar de peste 4% și o creștere economică negativă, între -3 și -4%.
Prim-vicepreședintele PDl a arătat că, dacă Guvernul va reface bugetul și va spune că în loc de o creștere econmică de 2,5% se va înregistra o descreștere la -4%, atunci „vom avea o pierdere de venituri care va depăși câteva miliarde”.
„În mod normal, ca să echilibăm bugetul, ar trebui fie să majorăm taxele, fie să reducem cheltuielile sau ambele. Pentru a nu mai face asta, putem mări deficitul, dar nu ca să facem cheltuieli suplimentare, ci pentru a le menține la nivelul adoptat de Parlament”, a mai spus Stolojan.
Reprezentantul României la Fondul Monetar Internațional le-a spus, miercuri, social-democraților, că prognoza FMI arată că România va înregistra un deficit bugetar de peste 4% și o creștere economică negativă, între -3 și -4%.
Surse din PSD au declarat, pentru MEDIAFAX, că Mihai Tănăsescu i-a avertizat, miercuri, pe liderii social-democrați, că Raportul Fondului Monetar Internațional arată nu doar că România nu va putea respecta Tratatul de la Maastricht, care prevede obligativitatea țărilor UE de a avea deficite bugetare de sub 3%, ci și că riscă să înregistreze un deficit de peste 4%.
Tănăsescu a mai arătat că, potrivit estimărilor reprezentanților FMI, România va înregistra o creștere economică negativă, situată între -3 și -4%, au mai arătat sursele citate. El a mai afirmat, la Comitetul Executiv Național al PSD, că suma cu care România s-ar putea împrumuta de la instituțiile financiare externe se situează între 18 și 20 de miliarde de euro. Potrivit surselor citate, Tănăsescu a făcut o prezentare a soluțiilor pe care le-ar avea Guvernul pentru contractarea unui împrumut extern, menționând că FMI poate acorda împrumuturi pe o perioadă de maxim șapte ani cu dobândă de 2-3%, iar Comisia Europeană și Banca Mondială pot acorda împrumuturi pe o perioadă de maxim 5 ani, cu dobândă de 2-3%.
Tănăsescu a mai spus că, indiferent de soluția aleasă de Guvern pentru un împrumut extern, efectele în economie nu se vor vedea decât după 18 luni. Reprezentantul FMI a mai afirmat, potrivit acelorași surse, că una dintre consecințele împrumutului extern va fi aprecierea leului în raport cu principalele valute.
