Cazul Huidu scoate la iveală probleme legate de incompatibilitatea dintre dreptul de a conduce și suferințe post-traumatice, privită diferit de medici pe fondul unor lacune legislative sau al necunoașterii legii, unicul consens fiind legat de controlul periodic, de care e responsabil tot pacientul.
Dacă Huidu avea voie să conducă după accidentul suferit la schi era strict responsabilitatea medicului său curant și al lui personal.
În acest sens, Ministerul Sănătății care a elaborat în august 2011 normele minime privind aptitudinile fizice și mentale necesare pentru conducerea unui autovehicul, potrivit reglementărilor europene, a stabilit clar că „permisele de conducere nu sunt eliberate sau reînnoite candidaților ori conducătorilor auto care prezintă afecțiuni neurologice grave, în afara cazurilor în care solicitarea se bazează pe un aviz medical autorizat”.
În consecință, tulburările neurologice asociate afecțiunilor sau intervențiilor chirurgicale care afecteazã sistemul nervos central ori periferic, care conduc la deficiențe senzoriale sau motorii și afectează echilibrul și coordonarea, trebuie să fie luate în considerare în legătură cu efectele lor funcționale și riscurile evolutive. În astfel de cazuri, eliberarea sau reînnoirea permisului de conducere este condiționată de evaluarea periodică, în cazul riscului de agravare.
Tot ordinul MS precizează că permisele de conducere nu sunt eliberate sau reînnoite în cazurile candidaților ori conducătorilor auto care prezintă tulburări mintale grave, congenitale sau dobândite ca urmare a unor afecțiuni, traume ori intervenții neurochirurgicale.
„În Ordonanța 195/2002 se specifică foarte clar că (evaluarea – n.r.) este o responsabilitate a medicul de familie și a echipei de specialiști care realizează evaluarea fiecărui pacient”, a explicat directorul general asistență medicală din Ministerul Sănătății, medicul Călin Alexandru.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al MS, Oana Grigore, a menționat că legislația elaborată de Ministerul Sănătății reprezintă de fapt transpunerea directivei europene în domeniu, astfel că nu se poate vorbi despre modificarea legislației din cauza accidentului în care a fost implicat prezentatorul TV.
„Legislația României este realizată potrivit directivei CE a Parlamentului European și a Consiliului privind permisele de conducere. Nu putem modifica legea pentru că așa cere un anumit medic”, a spus Oana Grigore.
De cu totul altă părere este medicul Monica Pop, managerul Spitalului de Oftalmologie din Capitală și membru al comisiei de diciplină a Colegiului Medicilor București.
„Este nevoie de schimbarea legislației. Înainte reglementările erau foarte stricte. Erau controale medicale periodice, iar fișa medicală trebuie prezentată la înscrierea la școala de șoferi și nu înainte de examen. Dacă ceri preschimbarea permisului înainte de expirare, atunci nici măcar nu mai ai nevoie de fișă medicală. Astfel, șoferii pot conduce fără niciun examen medical și 15 ani. Oricând pot apărea probleme de sănătate. Este nevoie de un control medical periodic serios”, a adăugat managerul Spitalului de Oftalmologie.
Aceasta a semnalat însă un alt aspect foarte grav, cum ar fi cel care face referire la medicii care, fără nicio consultație, dau aviz „apt pentru conducere” unor persoane cu suferințe severe, chiar și oftalmologice.
„Sunt colegii mei, dar acei medici care dau «apt pentru conducere auto» unor persoane cu suferințe grave sunt cazuri penale. Pacienții nu sunt obligați să-mi arate permisul, dar medicul care i-a dat «apt» unei persoane cu anumite suferințe incompatibile cu conducerea unui autoturism poartă toată responsabilitatea. Cele mai multe accidente rutiere sunt cauzate pe persoane care sunt inapte să conducă un autoturism. Sunt și șoferi profeșionisti care sunt inapți. Toți cei inapți vor face accidente”, a mai spus medicul.
Monica Pop susține că primul motiv de accidente în România este „această stare de sănătate schimbată”.
„Este aproape imposibil ca după un traumatism cerebral să nu apară modificări oftalmologice. Multe persoane care au fost de-a lungul timpului în funcții înalte și-au impus punctul de vedere pentru a schimba legislația astfel încât să poată conduce, chiar dacă erau inapți”, a susținut Monica Pop.
Astfel, potrivit medicului, orice persoană care a suferit un traumatism cranio-cerebral poate avea și o problemă oftalmologică.
„După un traumatism cranian pot apărea suferințe oftalmologice temporare, care se remit odată cu vindecarea. Trumatismul se soldează cu o neuropatie postraumatică și orice boală a sistemului nervos poate duce la discromatopsie tranzitorie (lipsa de percepție a culorilor) dobândită. Sunt persoane cu discromat la roșu. Adică nu percep culoarea, dar uneori nici forma. Adică un șofer are în față o mașină roșie, nu percepe culoarea mașinii, dar nici forma autovehiculului și atunci pot apărea coliziuni grave. Mai sunt suferințe în care bolnavii nu pot aprecia distanța. Pot spune că 8 la sută dintre bărbați au discromatopsie. Medicii se lasă impresionați de rugămințile pacienților, mai ales că pentru unii permisul de conducere este singura sursă de venit”, a explicat managerul Spitalului de Oftalmologie.
Indiferent de opiniile pro și contra privind conducerea autoturismelor de către persoanele care au suferit un traumatism cranio-cerebral sever, există consens în ceea ce privește controlul medical periodic, post traumatic, dar și respectarea de către pacienți a tuturor recomandărilor.
„La externare pacienții primesc un bilet de externare. El cuprinde toate recomandările medicului, respectiv tratament, regim alimentar, de activitate, legate de consumul de alcool, tutun și chiar poate trece interdicția de a conduce autovehicule. Interdicția de a conduce este o recomandare ca oricare alta. Pacientul poate ține cont de ea sau nu. Nimeni nu poate să îl controleze pe pacient dacă își ia medicația prescrisă, dacă bea alcool sau conduce mașina. Sunt doar recomandări”, a explicat medicul neurolog Sanda Maria Nica, de la clinica de profil a Spitalului Colentina din Capitală.
Medicul a precizat că evaluarea permanentă a unui pacient care a avut un traumatism cranio-cerebral sever trebuie făcută de același medic sau de echipa care s-a ocupat de la început de el.
„Pentru candidații și conducătorii auto din această grupă, unitatea de asistență medicală autorizată trebuie să ia în considerare riscurile și pericolele suplimentare implicate de conducerea autovehiculelor în cazul respectivelor persoane”, arată legislația în vigoare.
Alfel spus, există regulamente medicale privind indicațiile după externare, consens european privind bolile incompatibile cu conducerea autovehiculelor, dar și responsabilitate individuală.
