Sindicatele și reprezentanții mai multor ministere au stabilit, marți, nouă criterii de ierarhizare a funcției publice, care vor sta la baza elaborării legii unice de salarizare a bugetarilor, printre care nivelul studiilor, importanța socială a muncii și responsabilitatea funcției. Cele nouă criterii se referă la nivelul de studii și competențe, importanța socială a muncii, complexitatea și diversitatea activităților, responsabilitatea și impactul deciziilor, expunerea la factori de risc, incompatibilități și conflicte de interese, dificultatea activităților specifice, sfera de relații – interacțiunea cu factorii externi, condiții de acceptare pe post, a declarat, la finalul întâlnirii de marți, secretarul de stat în Ministerul Muncii Valentin Mocanu.
Acesta a precizat că marți s-au făcut pași importanți, stabilindu-se cele nouă criterii acceptate de toți partenerii, acestea urmând să contribuie la ierarhizarea funcțiilor publice.
„Se va constitui o comisie de lucru în cerc restrâns, formată din câte un reprezentant de la fiecare confederație sindicală și reprezentanți de la mai multe ministere, care au mai mulți angajați bugetari, comisia urmând să se întâlnească zilnic până marțea viitoare, când grupul de lucru se va reuni din nou pentru a analiza ceea ce stabilește această comisie”, a spus Mocanu.
Vicepreședintele Federației Sinidcatelor Libere din Învățământ (FSLI), Simion Hancescu, a spus, la sfârșitul întâlnirii de marți, că o parte din criterii stabilite sunt aplicabile și pentru învățământ.
„Există reticență din partea unor ministere care au venituri mai mari, reprezentanții acestora susținând ideea ca fiecare domeniu să aibă lege separată”, a precizat Hancescu.
Liderul FSLI a spus că partenerii sociali au stabilit ca până în septembrie legea unică de salarizare să fie finalizată.
Președintele executiv al Federației „Publisind”, Emilian Marian, a subliniat că reprezentanții Guvernului nu au precizat care este cea mai importantă funcție din punct de vedere al atribuțiunilor.
Reprezentantul „Publisind” a mai adăugat că sindicaliștii nu au intrat încă în posesia unor materiale de la diferite ministere referitoare la sporuri.
Sindicaliștii și reprezentanții Ministerului Muncii s-au întâlnit, marți, pentru a discuta aspecte legate de elaborarea legii unice a salarizării bugetarilor.
Nivelul studiilor, statutul special al polițiștilor, dreptul de port și folosință armamant, incompatibilitățile și mediul de muncă din punct de vedere al pericolului sunt criteriile de ierarhizare a funcției publice propuse de Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor „Pro Lex” pentru elaborarea legii unice a salarizării bugetarilor.
Nivelul de pregătire, gradul de dificultate și importanța socială a muncii prestate reprezintă criterii de ierarhizare a funcției publice propuse de reprezentanții cadrelor didactice pentru întâlnirea de marți cu secretarii de stat din Ministerul Muncii.
Fiecare reprezentant al sindicatelor trebuie să propună câte cinci criterii de ierarhizare a funcției publice, fără a ține cont de salarii sau domeniul din care provin angajații, aceasta fiind decizia în urma întâlnirii de săptămâna trecută cu Guvernul pentru elaborarea legii unice de salarizare.
Premierul Boc dădea asigurări că legea de salarizare unitară în sistemul bugetar va fi adoptată în acest an și amintea că Executivul va permite cumulul pensiei cu salariul de la stat doar în cazul persoanelor ale căror venituri nu depășesc echivalentul salariului mediu pe economie.
Liderii sindicali anunțau, la sfârșitul lunii ianuarie, că prin legea de salarizare unitară vor fi majorate veniturilor bugetarilor cu salarii mici și înghețate salariile mari, astfel încât, într-un interval de patru-șase ani, să fie redus decalajul dintre salariul minim și cel maxim, de la un raport de 1-50 la 1-15.
Ei apreciau atunci că proiectul legii salarizării unice în sistemul bugetar ar putea fi elaborat în maximum trei luni, iar întregul proces de aplicare ar putea fi finalizat în patru-șase ani.
Confederațiile sindicale solicitau ca legea unică de salarizare să prevadă ca salariul de încadrare în sectorul bugetar să reprezinte cel puțin 80 la sută din ponderea venitului salarial, în timp ce adaosurile la salariu să nu depășească un procent de 20 la sută din acesta.
