Reprezentanții Ministerelor Justiției, Administrației și Internelor și Afacerilor Externe nu doresc să intre într-o criză unică de salarizare, susținând menținerea unor grile proprii, au declarat, marți, la finalul discuțiilor de la Ministerul Muncii, reprezentanții sindicatelor. Președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Administrația Locală (FNSAL), Răzvan Bordeianu, a declarat, la finalul discuțiilor, că o parte dintre reprezentanții unor ministere dau dovadă de neseriozitate și nu au trimis până acum documentele necesare pentru elaborarea proiectului de lege privind sistemul unitar de salarizare a bugetarilor.
Bordeianu a explicat că ministerele care crează probleme sunt cele în care există salarii foarte mari și care refuză să facă public nomenclatorul funcțiilor, indicând Ministerul Justiției (MJ), Ministerul Administrației și Internelor (MAI) și Ministerul Afacerilor Externe (MAE).
Liderul FNSAL a mai spus că toți reprezentanții Guvernului trebuie să se pună de acord asupra modului în care va fi elaborat proiectul de lege privind salarizarea unitară.
Vicepreședintele Federației Naționale a Sindicatelor din Administrația Publică Locală, Romel Neagu, a susținut că discuțiile pe marginea legii privind salarizarea unitară trenează, existând „opoziție clară a unor ministere care cer propria grilă de salarizare”.
El a mai spus că discuțiile de marți s-au axat mai mult pe obiecțiile făcute de ministerele care nu au transmis până acum nomenclatorul de funcții.
Neagu a adăugat că reacția acestor ministere este până la urmă o poziție firească într-o primă măsură, dar că este necesar să se facă ordine în sistemul de salarizare. Liderul sindical a mai spus că deocamdată au loc consultări și nu s-a ajuns în faza în care să se lucreze efectiv la proiectul de lege și că acest lucru nu va fi posibil decât după ce fiecare minister va trimite nomenclatorul de funcții și va face așa cum s-a stabilit o „echivalare pe orizontală pe anumite posturi”.
Acesta a precizat că până acum doar trei-patru ministere au făcut acest lucru, cel mai probabil fiindu-le teamă de înghețarea salariilor mari.
Secretarul de stat pe probleme de dialog social din Ministerul Muncii, Valentin Mocanu, a recunoscut că reprezentanții unor ministere invocă diverse sisteme de salarizare din lume sau din Europa, dar a menționat că susține necesitatea creării unui sistem de salarizare coerent și că ar fi util ca toți salariații să se regăsească în acesta.
El a mai spus că ministrul Muncii, Marian Sârbu, va prezenta în ședința de Guvern de miercuri o notă privind stadiul de consultare și că în viitor vor fi luate decizii în funcție de modul în care Executivul dorește să evolueze aceste discuții.
În ceea ce privește posibilitatea menținerii unor legi speciale de salarizare în anumite sisteme, Mocanu a precizat că ceilalți parteneri sociali se opun acestui lucru, menționând însă că mandatul său este doar de a face consultările necesare, în final Guvernul fiind cel care va lua o decizie în acest sens.
Vicepreședintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Simion Hancescu, a declarat că „această lege se naște greu pentru că sunt probleme”. El preconizează că vor mai fi multe întâlniri pe această temă, din cauza faptului că ministerele în care sunt salarii mari au „o poziție refractară”.
În opinia lui Hancescu, soluția pentru rezolvarea acestei situații stă în sfera politică, iar Guvernul ar trebui să tranșeze problema.
Reprezentantul FSLI a mai declarat, la finalul întâlnirii, că discuțiile de marți au fost „sterile”, acest lucru fiind cauzat în special de faptul că s-a creat o dispută cu reprezentanții Ministerului Justiției, care au participat pentru prima oară la o astfel de întâlnire și au invocat că justiția trebuie să aibă o grilă de salarizare întrucât au un statut special.
„Așa și învățământul are un statut special, dar nivelul de trai este foarte scăzut. Noi nu vom accepta ca Justiția să aibă o lege separată”, a mai spus Hancescu, precizând totodată că aceleași rezerve vin și din partea MAI și MAE.
Președintele executiv al Federației Publisind, Emilian Marian, a declarat că cei din justiție sunt conștienți de faptul că au o anumită putere, dar nu înțeleg că este normal să se regăsească în această lege.
„Ei n-au înțeles că nu încercăm să luăm din puterea lor, vrem doar să echivalăm salariile. Am specificat clar că nu semnăm un acord final dacă în proiectul de lege nu se va regăsi tot personalul plătit din bani publici”, a adăugat Emilian Marian.
Reprezentantul Publisind a reclamat, de asemenea, o lipsă de comunicare din partea MAE, MAI și MJ.
Următoarea întâlnire va avea loc în 24 aprilie.
Guvernul s-a angajat la negocierile cu FMI să finalizeze până la 1 octombrie legea salarizării unice și până la finele anului legea privind sistemul public de pensii, a declarat, marți, într-o conferință de presă, ministrul Finanțelor Publice, Gheorghe Pogea.
La întâlnirea de săptămâna trecută, sindicatele și reprezentanții mai multor ministere au stabilit nouă criterii de ierarhizare a funcției publice, care vor sta la baza elaborării legii unice de salarizare a bugetarilor.
Secretarul de stat Valentin Mocanu declara atunci că cele nouă criterii se referă la nivelul de studii și competențe, importanța socială a muncii, complexitatea și diversitatea activităților, responsabilitatea și impactul deciziilor, expunerea la factori de risc, incompatibilități și conflicte de interese, dificultatea activităților specifice, sfera de relații – interacțiunea cu factorii externi, condiții de acceptare pe post.
Fiecare reprezentant al sindicatelor trebuie să propună câte cinci criterii de ierarhizare a funcției publice, fără a ține cont de salarii sau domeniul din care provin angajații.
Liderii sindicali anunțau, la sfârșitul lunii ianuarie, că prin legea de salarizare unitară vor fi majorate veniturilor bugetarilor cu salarii mici și înghețate salariile mari, astfel încât, într-un interval de patru-șase ani, să fie redus decalajul dintre salariul minim și cel maxim, de la un raport de 1-50 la 1-15.
Ei apreciau atunci că proiectul legii salarizării unice în sistemul bugetar ar putea fi elaborat în maximum trei luni, iar întregul proces de aplicare ar putea fi finalizat în patru-șase ani.
Confederațiile sindicale solicitau ca legea unică de salarizare să prevadă ca salariul de încadrare în sectorul bugetar să reprezinte cel puțin 80 la sută din ponderea venitului salarial, în timp ce adaosurile la salariu să nu depășească un procent de 20 la sută din acesta.
