Senatul a aprobat, ieri, cererile de începere a urmăririi penale a senatorului PC Codruț Șereș și a ministrului Muncii, liberalul Paul Păcuraru.
În cazul solicitărilor pentru Codruț Șereș, au fost aprobate ambele cereri, una cu 83 „pentru”, 36 „împotrivă” și un vot anulat, iar alta cu 79 de voturi „pentru”, 40 „împotrivă” și un vot anulat.
Și pentru Paul Păcuraru s-a aprobat începerea urmăririi penale, cu 75 de voturi „pentru”, 44 „împotrivă” și un vot a fost anulat.
Și-au exprimat votul 120 de senatori din totalul de 135.
O etapă procedurală
Avizul Senatului pentru declanșarea urmăririi penale împotriva senatorului conservator Codruț Șereș și a ministrului Muncii, liberalul Paul Păcuraru, constituie o etapă procedurală pentru clarificarea celor două cazuri, procurorii urmând să decidă dacă îi vor deferi justiției sau nu.
Urmărirea penală – potrivit articolului 200 din Codul de procedură penală (Cpp) – are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor, la identificarea făptuitorilor și la stabilirea răspunderii acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată.
Potrivit procedurii, acuzații sunt audiați de către procurori, care le aduc la cunoștință învinuirile, apoi sunt chestionați cu privire la faptele care formează obiectul dosarului penal. Ulterior, părțile vătămate, părțile civile sau părțile responsabile civilmente dau declarații în fața anchetatorului, „declarații care pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză”, potrivit articolului 75 Cpp.
Martori, confruntări, ridicări de înscrisuri, percheziții, interceptările, înregistrările audio și video, expertize sunt alte părți ale puzzle-ului procedural.
În scurt timp, Șereș și Păcuraru vor fi citați la DIICOT, respectiv DNA, pentru a fi audiați, ca urmare a avizului dat ieri de Senat, care a acceptat punerea sub acuzare a celor doi parlamentari.
Cazul Șereș
Fostul ministru Codruț Șereș este acuzat de favorizarea infractorului și sprijinire a unei activități infracționale.
Codruț Șereș este acuzat de procurori că ar fi ascuns activitățile ilegale ale conducerii SC Hidroelectrica SA, că nu ar fi sesizat autoritățile referitor la aceste fapte și că nu ar fi luat măsurile impuse de funcția de ministru al Economiei.
Prin aceste activități, Șereș ar fi periclitat Sistemul Energetic Național și, în consecință, ar fi subminat economia națională, susțin procurorii.
Cazul Păcuraru
În 24 septembrie 2007, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție l-a sesizat pe președintele României pentru ca acesta să ceară urmărirea penală față de Nicolae Paul Anton Păcuraru, ministrul Muncii Familiei și Egalității de Șanse, pentru luare de mită în dosarul nr. 239/P/2007.
Ministrul Muncii, Paul Păcuraru, ar fi fost înregistrat când l-a rugat pe liderul PNL Gorj, Ilie Morega, să intervină la directorii Societății Naționale a Lignitului Oltenia și ai complexurilor Turceni și Rovinari pentru ca societatea fiului său, Intratest, să obțină contracte.
Ministrul Păcuraru preciza că într-o convorbire cu fiul său liderul liberal din Gorj s-ar fi oferit să-l ajute pe acesta în legătură cu un contract. Fiul ministrului, Mihnea Păcuraru, ar fi refuzat politicos oferta, anunțându-l pe Morega că respectivul contract a fost câștigat deja la licitație. Păcuraru a refuzat să dezvăluie valoarea contractelor obținute în Gorj de firma fiului său, precizând că singurii bani încasați au fost pentru „școlarizarea a 45 de persoane”.
Potrivit lui Păcuraru, unele dintre cursurile atribuite prin licitații „absolut corecte” fiului său nici nu s-ar mai fi ținut, fiind amânate din cauza suspiciunilor de corupție.
Analiză
Articolul 109 din Constituție îi conferă dreptul șefului statului, Traian Băsescu, să dispună suspendarea din funcția de ministru a lui Paul Păcuraru.
„Numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Președintele României poate dispune suspendarea acestora din funcție. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție”, stipulează articolul citat.
Avalanșa de cereri de începere a urmăririi penale împotriva unor demnitari, începând din toamna anului trecut, a dat impresia că vizează doar membri ai Executivului, atrăgând critici conform cărora Parchetul, în special DNA, ar acționa la comandă politică, pentru decredibilizarea Guvernului.
Alte voci au afirmat că procurorii anticorupție ar deranja prin anchetele lor, întrucât ițele unor afaceri judiciare ar ajunge la nivel înalt.
(Lucia EFRIM)
