Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Horațius Dumbravă, propune ca judecătorii sau procurorii condamnați definitiv pentru fapte de corupție sau în legătură cu serviciul ori cei excluși din magistratură să nu mai beneficieze de pensia de serviciu.
Propunerea judecătorului Horațius Dumbravă, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, de modificare a dispozițiilor Legii 303/2004, este în sensul ca magistrații condamnați definitiv pentru o infracțiune de serviciu sau in legătură cu serviciul, o infracțiune de corupție, o infracțiune asimilată infracțiunilor de corupție săvârșită cu intenție, precum și magistrații sancționați irevocabil cu excluderea din magistratură să nu mai beneficieze de pensia de serviciu stabilită de prevederile Legii 303/2004, urmând ca pensia de serviciu, încasată până la condamnarea definitivă sau rămânerea irevocabilă a sancțiunii disciplinare de excludere din magistratură, să fie recuperată.
În calitate de președinte al CSM, Horațius Dumbravă propune modificarea unor dispoziții ale Legilor 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și 317/2004 privind organizarea și funcționarea CSM.
„Plenul CSM s-a comportat responsabil și în limitele sale constituționale atunci când a avizat pozitiv, însă condiționat, proiectul de lege înaintat ca atare de Ministerul Justiției privind răspunderea disciplinară și inspecția judiciară – observațiile făcute de CSM sunt tocmai în direcția de a face sistemul de justiție mai eficient printr-o responsabilitate adecvată, dar și ca aceste posibile modificări să poată fi implementate în acord și cu dispozițiile constituționale.
Realitățile, însă, cu care se confruntă sistemul de justiție sunt mult mai complexe și cer luarea de măsuri adecvate, respectiv modificări legislative care să răspundă acestor provocări”, explică Dumbravă.
CSM, ca și autoritate constituțională judecătorească, are ca obiectiv principal garantarea independenței justiției. „Aceasta înseamnă, concis vorbind, apărarea drepturilor, ca și a independenței și imparțialității concrete a magistraților – or’, în cazul din urmă, apărarea independenței magistraților înseamnă, ca și obligație corelativă dacă vreți văzută ca întărire a independenței acestora și nu de diminuare a ei, și o responsabilitate pe măsură, care să fie în așa fel obiectivată încât să nu aducă atingere independenței justiției, ci să o întărească”, mai spune șeful Consiliului.
În acest sens, arată sursa citată, în ultima vreme, câțiva magistrați au fost condamnați penal pentru fapte de corupție în legătură directă cu activitatea jurisdicțională – aceștia, deși condamnați definitiv penal, beneficiază de pensii de magistrați, deși infracțiunile comise de aceștia au la bază tocmai vicierea actului de justiție ca atribuție esențială a activității de justiție.
De asemenea, multe acțiuni disciplinare nu au putut fi finalizate pentru că intempestiv astfel de magistrați au solicitat ieșirea la pensie.
„În astfel de cazuri, nu este just ca marea majoritatea a judecătorilor și procurorilor, onești și corecți, să sufere ca imagine publică, dar și să le fie pus sub semnul întrebării actul jurisdicțional datorită unor acțiuni în afara legii a unor colegi a lor, cu atât mai mult cu cât acești colegi sunt în număr foarte mic. Pe de altă parte, demnitatea funcției de magistrat presupune acceptarea ca în cazul unor posibile alegații de încălcare a unor norme, cu intenție, ce ar conduce la perturbări grave ale actului jurisdicțional să accepte să fie cercetați disciplinar – cercetarea disciplinară, formularea acțiunii disciplinare și soluționarea ei de către instanța de judecată în materie disciplinară neavând alt scop decât cel de a clarifica dacă a fost comisă cu intenție astfel de fapte”, declară Dumbravă.
Potrivit acestuia, este în interesul general al societății românești, al sistemului de justiție – majoritatea magistraților să nu sufere din cauza unor puțini magistrați -, precum și a celor aflați în anchetă disciplinară, ca textele în cauză privind pensiile magistraților, ca și parcursul cercetării disciplinare să fie modificate, „adică atunci când o condamnare rămâne definitivă în penal pentru o infracțiune de serviciu sau în legătură cu serviciul, o infracțiune de corupție, o infracțiune asimilată infracțiunilor de corupție sau o infracțiune în legătură cu infracțiunile de corupție, săvârșită cu intenție sau când față de judecători sau procurori, față de care se continuă cercetarea disciplinară în chiar condițiile în care magistrații în cauză au solicitat pensionare, se stabilește sancțiunea excluderii din magistratură, magistrații în cauză să nu mai beneficieze de pensia de serviciu acordată de dispozițiile Legii 303/2004, ci aceștia să beneficieze doar de pensia prevăzută în actele normative cu caracter general urmând ca partea din pensia de serviciu încasată până la condamnarea definitivă sau aplicarea sancțiunii excluderii din magistratură să fie recuperată”.
Dumbravă propune introducerea articolul 83, indice 2, în Legea 303/2004, cu următoarele prevederi: „(1)Nu beneficiază de pensia prevăzută de art. 82 sau de art. 83 indice 1 judecătorii și procurorii care, ulterior eliberării din funcție, au fost condamnați definitiv pentru o infracțiune de serviciu sau în legătură cu serviciul, o infracțiune de corupție, o infracțiune asimilată infracțiunilor de corupție sau o infracțiune în legătură cu infracțiunile de corupție, săvârșită cu intenție. (2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile și judecătorilor sau procurorilor față de care a fost exercitată acțiunea disciplinară, fiind stabilită sancțiunea excluderii din magistratură, în condițiile art. 47 alin. (31) din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. (3) Diferența dintre pensia prevăzută de art. 82 sau de art. 83 indice 1, încasată până la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare sau, după caz, până la data rămânerii irevocabile a hotărârii prin care s-a soluționat acțiunea disciplinară și pensia din sistemul public, precum și indemnizația prevăzută de art. 81 alin. (1), sunt supuse restituirii”.
