Președintele ANRM, Gelu Mărăcineanu, afirmă că fosta conducere a instituției a furnizat date false privind rezervele de hidrocarburi din cele două perimetre din Marea Neagră concesionate de Sterling Resources, cantitățile estimate fiind mult mai mici decât anticipează chiar compania canadiană. „În nota de fundamentare a HG 1.446/2008, ANRM a furnizat informații false, spunând că în perimetrele concesionate de Sterling a fost evidențiată o singură structură, Doina, care nu poate fi exploatată, pentru că are rezerve mici, de două miliarde metri cubi de gaze. ANRM avea însă informații, prin studiile făcute de Sterling, că acolo sunt două structuri, Doina și Ana, și nu una, care cumulează 10 miliarde metri cubi de gaze”, a spus Mărăcineanu.
Potrivit acestuia, în cele două perimetre concesionate companiei candiene mai există încă nouă zăcăminte, care au rezerve probabile de 50 miliarde metri cubi de gaze și 278 milioane tone de țiței.
Într-un document privind strategia energetică aprobat de fostul Guvern, rezervele cunoscute de țiței ale României sunt estimate la 73,7 milioane tone, iar producția anuală este de aproximativ cinci milioane tone. Rezervele de gaze naturale sunt estimate la 184,9 miliarde metri cubi, în timp ce producția anuală este de aproximativ 12 miliarde metri cubi.
„În afara celor două structuri, mai sunt încă nouă structuri, investigate doar prin lucrări de prospecțiune, care însumează aproximativ 50 miliarde metri cubi de gaze și 278 milioane tone de țiței. Acestea sunt rezerve probabile, dar și în nota de fundamentare se vorbește de «circa». Practic, ANRM a furnizat informații eronate, pentru a se putea schimba ușor contractul și pentru a nu putea cuantifica la adevărata dimensiune ce înseamnă transformarea contractului. HG 1.446 a fost aprobată în baza unor informații eronate”, a spus Mărăcineanu.
Cabinetul Tăriceanu a emis anul trecut HG 1.446, prin care a fost aprobat un act adițional la un contract încheiat în 1992 între Rompetrol, companie de stat la acea vreme, și firmele Enterprise Oil și Canadianoxy pentru explorarea, dezvoltarea și împărțirea producției obținute din perimetrele Pelican și Midia. Potrivit acordului din 1992, partea română primea 45% din cantitatea de petrol extrasă în zonă.
Contractul a fost preluat ulterior de firma Paladin, de la care a ajuns, în 1997, la Sterling Resources. Acordul din 1992 a fost modificat de HG 1.446/2008, iar actul adițional la contract stabilește că Sterling trebuie să plătească trimestrial statului român o redevență cuprinsă între 3,5% și 13,5% din valoarea producției brute de țiței și gaze.
Contactat de MEDIAFAX, fostul președinte al ANRM Bogdan Găbudeanu a afirmat că infomațiile incluse de Agenție în nota de fundamnetare a HG 1.446 din 2008 au fost primite de la Sterling și că datele erau preliminare, întrucât compania canadiană nu finalizase activitățile de explorare.
„Acele date erau preliminare, fără o foarte bună susținere, pentru că erau obținute înainte de finalizarea explorărilor. Infomațiile finale nu se puteau obține decât în urma unui studiu tehnic, după ce Sterling și-ar fi terminat explorările”, a spus Găbudeanu.
Mărăcineanu a reafirmat că în acordul cu Sterling există câteva elemente care pot conduce la rezilierea contractului fără ca statul să plătească despăgubiri, însă nu a dorit să detalieze deoarece se află în derulare o anchetă a ANRM și a Corpului de control al premierului.
Înainte a intra în faza propriu-zisă de explorare a celor două perimetre, Sterling are obligația să efectueze, explorările, să întocmească documentațiile pentru confirmarea rezervelor, să demonstreze că există zăcăminte care pot fi vândute, să monteze conducte care vor fi conectate la sistemul național de transport al petrolului, toate aceste operațiuni pe cheltuiala proprie.
„Noi nu am lezat până acum interesele Sterling. Ei sunt încă în faza de explorare. (…) Sterling spune că transformarea contractului prin actul adițional din 2008 este în avantajul statului, eu spun că nu e așa. Cred că dacă Sterling este de bună credință, așa cum mi-au lăsat impresia, înțelege că transformarea contractului nu este în favoarea statului român. Noi trebuie să revenim la forma inițială, în care în locul ANRM să intre Romgaz, iar Romgaz, în cadrul acelui contract, să-și negocieze condițiile”, a spus Mărăcineanu.
Președintele Traian Băsescu a cerut Guvernului, în februarie, să clarifice disputa legată de firma Sterling. Băsescu a declarat că serviciile românești de informații nu au știut despre contractul cu firma Sterling „pentru că erau relații în interiorul instituțiilor de vârf ale statului acolo”.
„Fără să fi fost obiectul unor excepții, acordurile petroliere sunt considerate secret de serviciu și fac obiectul confidențialității”, a afirmat Mărăcineanu.
ANRM dorește să rezilieze contractul cu Sterling, astfel încât statul să beneficieze de 45% din producția de hidrocarburi, conform prevederilor din contractul inițial din 1992, iar ministrul Economiei, Adriean Videanu, a anunțat, joi, public, că susține această inițiativă.
Vicepreședintele Sterling Resources, Stephen Birrell, a declarat, joi, că nu știe de existența vreunui temei juridic pentru rezilierea contractului și că reprezentanții companiei vor să participe la audierile comisiei parlamentare care investighează documentul.
