Sălile de judecată din Palatul de Justiție vor avea denumiri ale personalităților istorice ale Bucovinei și României

Sălile de judecată din Palatul de Justiție vor purta denumirea unor personalități istorice ale Bucovinei și României și ale unor regiuni. Decizia a fost luată ieri de Colegiul de Conducere al Curții de Apel Suceava. Cu acest prilej, data de 14 mai a fiecărui an va deveni „Ziua Curții de Apel Suceava”, sărbătorită pentru prima dată ieri, la împlinirea a 100 de ani de la înființarea instanței bucovinene.
„Desăvârșirea statului național român, odată cu Marea Unire din 1918, a însemnat și începutul unui îndelung proces de unificare legislativă și judiciară. Un rol marcant în construirea unității juridice naționale a revenit Curții de Apel pentru Bucovina, înființată prin Decretul-Lege nr.1867 din 14 mai 1919, instanță care și-a asumat misiunea de înfăptuire a unei justiții românești, prin adaptarea și aplicarea dreptului național la particularitățile regionale ce decurgeau din aplicarea a trei legislații în raza sa teritorială de competență”, se arată într-un comunicat al Curții de Apel Suceava.
Cu ocazia acțiunilor de ieri a fost organizat un seminar profesional cu tema „Dreptul Uniunii Europene. Redefinirea judecătorului național ca judecător european. Istoric și perspective” la care a a participat prof. dr. Dr. H. c. Valeriu M. Ciucă, fost judecător la CJUE. La final a avut loc o ședință festivă, la care au fost invitați să participe toți foștii președinți ai Curții de Apel Suceava.
Începând de ieri sălile de judecată din Palatul de Justiție au următoarele denumiri:
– Judecător Teodor V. Ștefanelli – magistrat în Câmpulung Moldovenesc, Suceava și Liov, fondator al unei biblioteci, membru al Academiei Române, deputat în Dieta Bucovinei și participant activ la Unirea Bucovinei cu România;
– Istoric Teodor Bălan – istoric român, născut la Cacica, profesor la Universitatea din Cernăuți, participant la organizarea Arhivelor Bucovinene din Cernăuți, ocazie cu care a dispus măsuri de salvare a documentelor oficiale în dorința de a demonstra atât caracterul românesc al Bucovinei, cât și continuitatea românilor în acest spațiu. A tradus și publicat documente de o mare importanță, care au contribuit la dezvoltarea istoriografiei românești;
– Iancu Flondor – cel mai mare om politic al mișcării bucovinenilor pentru emancipare națională și unire, cel care a prezidat Congresul General care a votat unirea Bucovinei cu România;
– Cernăuți – locul în care a fost citită declarația de unire, dar și locul în care a funcționat prima dată Curtea de Apel pentru Bucovina;
– Arhitect Ferdinand Fellner – arhitectul Palatului de Justiție;
– Ion Nistor – istoric și militant unionist bucovinean, membru al comitetului de organizare a Adunării Naționale de la Cernăuți, care a hotărât unirea cu România, în cadrul căruia a redactat „Actul Unirii”;
– Dionisie Bejan – președintele Congresului General al Bucovinei, sub președinția căruia s-a reunit, la Cernăuți, Adunarea Constituantă care a hotărât ”unirea Bucovinei cu celelalte țări românești într-un stat național independent”. Membru al delegației care a prezentat Regelui Ferdinand actul care consfințea Unirea Bucovinei cu Regatul României;
– Maximilian Hacman – profesor, fost decan al Facultății de Drept din Cernăuți și rector al Universității bucovinene, cel care a pus bazele Academiei de Studii Comerciale. A contribuit la apariția publicației Glasul Bucovinei și la actul Unirii Bucovinei cu România;
– Regele Ferdinand al României;
– Regina Maria a României;
– Ștefan cel Mare;
– Bucovina;
– Judecător Pavel Perju, vicepreședinte și președinte al Curții de Apel Suceava între anii 1997- 2000, judecător la ÎCCJ, cu numeroase contribuții publicistice în materia dreptului civil.