Șase din zece români vor ca infracțiunile să fie pedepsite cu închisoarea, apreciind că doar teama de pedeapsă i-ar descuraja pe infractori, însă legile actuale conțin sancțiuni ce nu descurajează încălcarea legii, relevă un studiu al Transparency International România (TI-Ro).
Conform rezultatelor studiului, realizat de IMAS la comanda TI-Ro, românii consideră că pedepsele prea mici și portițele din legislație sunt cele care nu îi descurajează pe infractori.
Trei sferturi dintre români cred că pedepsele mai mari și inexistența posibilităților de a scăpa sunt factorii care ar putea contribui la scăderea numărului de fapte penale comise. Aproape jumătate din români resping orice clemență față de cel găsit vinovat pentru o eventuală infracțiune.
Într-o proporție covârșitoare, aproape 99 la sută, românii cred că cei vinovați de omor nu ar trebui să aibă posibilitatea să scape de pedeapsă. Același lucru îl gândesc 95,6 dintre români despre violatori, în timp ce procentul scade la 87,6 în cazul traficanților de persoane.
Un procent de 84,6 dintre români ar vrea ca cei care comit infracțiuni împotriva copiilor să nu aibă cum să scape de pedeapsa cu închisoarea pentru fapta lor, un cuantum apropiat de al celor care gândesc așa despre cine sechestrează persoane.
Peste 70 la sută dintre cei chestionați au opinat că deținuții ar trebui să muncească în penitenciar pentru a suporta costurile detenției, mai mult de jumătate dintre aceștia apreciind că pedepsele nu ar trebui reduse în funcție de munca prestată.
Șase români din zece apreciază că cei condamnați pentru fapte de corupție nu ar trebui să aibă cum să evite pedeapsa cu închisoarea, în timp ce doar 23,9 la sută dintre respondenți apreciază că acestora ar trebui să li se înlocuiască pedeapsa cu închisoarea cu supravegherea în libertate. Patru români din zece propun ca celor vinovați de corupție să li se aplice pedepse cu închisoarea mergând de la cinci ani până la peste 20 de ani sau chiar închisoare pe viață (nouă procente).
Nouă români din zece refuză să accepte darea de mită și foloasele necuvenite, nici pentru a-l stimula pe funcționar să-și facă treaba pentru care este plătit, nici pentru a-l determina pe acesta să comită abuzuri. Opt din zece români consideră că orice persoană, fie angajată în sistemul public fie în cel privat, trebuie sancționată pentru primirea de mită, iar șapte din zece spun că ar trebui sancționat atât cel care dă, cât și cel care ia.
În privința infracțiunilor de serviciu, românii vor ca magistrații, avocații, notarii și medicii să fie pedepsiți dur pentru greșelile de serviciu, în timp ce profesorii și funcționarii beneficiază de o oarecare clemență în rândul respondenților.
Comparând rezultatele studiului comandat IMAS cu prevederile proiectelor de coduri aflate în dezbatere parlamentară și contestate de Coaliția „Opriți Codurile!” a cărei membră este, TI-Ro apreciază că multe din valorile și nevoile populației sunt în contradicție cu opțiunile stabilite de politicieni.
„Procedura asumării răspunderii Guvernului sau de adoptare fulger, la termen, va conduce la apariția unor acte fundamentale care nu răspund valorilor societății pe care ar trebui să le reglementeze”, a opinat liderul TI-Ro, Victor Alistar, în conferința de presă de vineri în care rezultatele studiului au fost date publicității.
Studiul dat publicității de TI-Ro în cadrul campaniei „Opriți Codurile!” a fost realizat de IMAS, la cererea ONG-ului. El a fost realizat pe un eșantion probabilist multistadial, cu stratificare în primul stadiu în funcție de 11 regiuni și cinci tipuri de localitate.
Eșantionul a cuprins 875 de persoane, chestionate de operatorii IMAS în perioada 25-30 aprilie. Marja de eroare a sondajului este de +/- 3,3 la sută, cu un nivel de probabilitate de 95 la sută.
TI-Ro face parte din Coaliția „Opriți Codurile!”, formată din circa 30 de organizații nonguvernamentale și asociații profesionale de media. Coaliția are drept scop anularea procedurilor legislative realizate până în prezent în legătură cu codurile Civil, Penal, de Procedură civilă și de Procedură penală. Membrii coaliției își doresc ca înainte de a fi supuse adoptării, cele patru acte normative să facă obiectul unei dezbateri publice reale, conform Legii transparenței.
Reprezentanții acestei coaliții au discutat pe tema codurilor juridice cu președintele Traian Băsescu, cu președintele Senatului Mircea Geoană și cu reprezentanți ai comisiilor parlamentare care le dezbat.
Coaliția de organizații neguvernamentale „Opriți Codurile!” a dat în judecată, în 13 aprilie, Executivul și Ministerul Justiției, în acțiunea depusă la Curtea de Apel București acuzând cele două instituții de încălcare a legii transparenței în adoptarea proiectelor celor patru coduri, procesul urmând să înceapă în 22 mai la Curtea de Apel București.
În cererea de chemare în judecată depusă la Secția de Contencios Administrativ a Curții de Apel București, ONG-urile acuză Executivul de încălcare a legii transparenței, dar și a Legii 24/2000 care reglementează tehnica legislativă, reprezentanții organizațiilor spunând că adoptarea codurilor prin hotărâri de Guvern s-a făcut fără existența unor avize.
Pe lânge cele două legi, ONG-urile au mai reclamat și încălcarea mai multor hotărâri de Guvern conținând prevederi tehnice.
