Consumul de droguri este scăzut în rândul tinerilor din România, considerată însă țară de tranzit pentru traficul cu heroină, se arată în Raportul mondial privind drogurile 2009, lansat, miercuri, de Biroul Națiunilor Unite pentru Combaterea Drogurilor și a Criminalității (UNODC).
Documentul lansat miercuri oferă informații la nivel global despre consumul și traficul de droguri, despre principalele țări „exportatoare” și despre măsurile necesare în întărirea luptei împotriva acestor amenințări la adresa sănătății umane, semnalând faptul că piețele mondiale de cocaină, opiacee și cannabis sunt în declin, în timp ce producția de droguri sintetice este în creștere, mai ales în țările dezvoltate.
Potrivit raportului, principalele substanțe narcotice care reprezintă o amenințare sunt opiul (produs în mare parte în Afganistan), cocaina (importată din țări din America de Sud), cannabisul și drogurile sintetice sau amfetaminele precum ecstasy.
În ce privește Europa, raportul indică faptul că s-a înregistrat un declin la nivel regional sau cel puțin o stabilizare în privinta traficului și consumului de droguri de tip opiacee și canabis, dar există o creștere a consumului și a traficului de droguri sintetice, mai ales în țări din Europa Occidentală.
Potrivit UNODC, în anul 2007, între 172 și 250 de milioane de persoane și-au procurat droguri în mod ilicit cel puțin o dată, iar între 18 și 38 de milioane de persoane cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani sunt „consumatori de droguri problematici”, dependenți, unii dintre ei aflați în programe publice de tratament.
UNODC indică faptul că, anul trecut, România nu se înscria în tendința ascendentă a consumului de opiu, precum alte țări din regiune ca Albania, Belarus, Croația sau Republica Moldova, însă România este considerată stat de tranzit în privința traficului de heroină.
„Odată ajunsă în Turcia, heroina este importată prin contrabandă în Bulgaria, după care este transportată în România sau Serbia, iar de aici este încărcată pe vase comerciale care au destinații precum Olanda sau Marea Britanie. Pentru anul 2007, în ceea ce privește cocaina, România se înscrie în tendința generală regională, de scădere a traficului și a consumului acestui narcotic”, se arată în raport.
În ce privește piața cannabisului, UNODC estimează că aceasta este cea mai mare piață a drogurilor ilicite în ce privește răspândirea cultivării, volumul de producție și consumatorii.
„În anul 2007, confiscarea cantităților de canabis la nivel mondial a crescut cu 29 la sută (adică 1,296 tone), reprezentând cea mai mare cantitate din anul 1985 și până în prezent, cu excepția anilor 2003 și 2004. România se înscrie în trendul general al Europei de Sud Est , înregistrând o scădere a traficului și a consumului de cannabis”, se mai arată în raport.
De asemenea, producția de amfetamine este strâns legată de criminalitatea transfrontalieră și producătorii încearcă să se adapteze la piață evitând rigorile legii. Aceste droguri sintetice sunt fabricate în Asia, dar laboratoare și rețele de traficanți există și în Europa, în țări precum Republica Cehă, Polonia sau Portugalia, iar Franța și Olanda sunt cunoscute pentru producția de ecstasy.
Raportul mondial privind drogurile 2009 nu include România în randul statelor cu un nivel ridicat al consumului sau traficului de aceste substante.
Mai mult, din cantitatea mondială de ecstasy confiscată, în România se înregistrează o cifră mai mică de 0,3 la sută, însă în ce privește consumul, UNODC indică faptul că nu s-a înregistrat o creștere alarmantă, înregistrandu-se mai degrabă o scădere sau stabilizare.
În privința abuzului primar de narcotice, raportul indică faptul că, în România, 93 la sută din totalul persoanelor dependente erau tratate pentru consumul de opiacee, în timp ce doar 6,3 la sută erau tratate pentru consumul de canabis și 0,06 la sută pentru cocaină. În total, în anul 2007 au fost raportate 356.188 de persoane tratate.
Raportul mondial privind drogurile 2009 arată că, în România, consumul de narcotice este scăzut în rândul tinerilor, în comparație cu alte state de pe continent, în special din Europa de Vest.
Raportul mondial privind drogurile 2009 conține și o serie de recomandări pentru îmbunătățirea controlului drogurilor, care se referă la stoparea tragediei de tip „orașe scăpate de sub control”, la faptul că consumul de droguri ar trebui tratat ca o afecțiune, sau la faptul că acordurile internaționale referitoare la criminalitatea organizată nu sunt utilizate.
