România are la dispoziție 6 luni, din iunie, pentru a aplica măsuri, după deficitul excesiv din 2008



Comisia Europeană va stabili, în luna iunie, ce măsuri trebuie să adopte România și celelalte trei state în cazul cărora a declanșat miercuri procedura de deficit excesiv, iar acestea vor fi aplicate în termen de șase luni, respectiv până în decembrie, potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei. „Comitetul Economic și Financiar al Consiliului European va analiza rapoartele CE publicate astăzi (miercuri, n.r.). Apoi, CE trebuie să decidă dacă va confirma existența unui deficit excesiv iar în iunie, în baza unui raport al Comitetului Economic și Financiar. Comisia va recomanda ECOFIN în primul rând să fie de acord cu evaluarea CE, iar în al doilea rând să aprobe un calendar de măsuri de pus în practică în țările vizate de procedură”, a declarat, miercuri, într-o conferință de presă, Mark English, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Potrivit acestuia, statele au la dispoziție, după decizia miniștrilor de finanțe din statele membre reuniți la ședința ECOFIN, șase luni pentru implementarea măsurilor, iar la sfârșitul anului CE va face un nou raport de evaluare.
Conform procedurilor, depășirea deficitului poate fi sancționată cu amenzi în cazul statelor din zona euro sau înghețarea fondurilor structurale pentru țările din afara uniunii monetare. Oficialii CE au declarat însă, în mai multe rânduri, că statele cu deficit excesiv ar putea beneficia, în contextul crizei, de unele concesii, precum termene limită foarte extinse pentru remedierea indicatorului.
CE a declanșat, miercuri, procedura de deficit excesiv împotriva României, stabilind că deficitul bugetar din 2008, peste nivelul de 3% din PIB, nu poate fi considerat o depășire excepțională și nici temporară a pragului acceptat prin Pactul de Stabilitate.
„Având în vedere deficitele bugetare de mai mult de 3% din PIB raportate în 2008, Comisia Europeană a adoptat miercuri, în cadrul componentei corective a Pactului de stabilitate și creștere, rapoarte pentru Lituania, Malta, Polonia și România. Ținând seama de contextul economic și de toți ceilalți factori relevanți, s-a examinat dacă deficitul nu s-a îndepărtat prea mult de valoarea de referință și dacă depășirea a avut un caracter excepțional sau temporar. Comisia a ajuns la concluzia că în niciunul din cazuri nu a fost respectat criteriul deficitului din tratat”, se arată într-un comunicat al instituției europene.
În cazul României, CE notează că deficitul public a ajuns la 5,4% din PIB în anul 2008, cifră care reflectă, în principal, derapări importante ale cheltuielilor curente, în special ale celor cu salariile din sectorul public și cu prestațiile sociale.
De asemenea, CE consideră că deficitul public din 2008 reflectă și previziuni exagerat de optimiste privind veniturile și, în mai mică măsură, o scădere bruscă a veniturilor colectate în ultimul trimestru al anului 2008, din cauza încetinirii economice.
„România a urmat o politică bugetară prociclică în perioada de creștere explozivă a cererii 2005-2008, deficitul global crescând de la 1,2% în 2005 la 5,4% din PIB în 2008, în pofida creșterii medii reale a PIB-ului de 6,5%. Această evoluție reflectă în mare măsură slaba planificare și execuție bugetară”, potrivit comunicatului CE.
Comisia menționează că politica bugetară vizează, începând din 2009, corectarea importantelor dezechilibre interne și externe, care au fost lăsate să ia amploare în economie.
„Aceasta face parte din programul economic adoptat în aprilie 2009 ca răspuns la asistența financiară acordată României de Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional și alte instituții. Conform programului, în 2009 România va limita deficitul la 5,1% din PIB”, se mai arată în comunicat.
Comisia estimează că, în cazul nemodificării politicilor, România va atinge un deficit bugetar de 5,6% din PIB în 2010, pe fondul unei încetiniri economice semnificative.
„Depășirea valorii de referință nu poate fi considerată excepțională în sensul dispozițiilor din tratat și din Pactul de stabilitate și creștere, cum nu poate fi considerată nici temporară. Acest lucru sugerează că nu se îndeplinește criteriul privind deficitul din tratat”, mai notează CE.
În luna februarie, CE a inițiat proceduri de deficit excesiv pentru Franța, Grecia, Irlanda, Letonia și Spania.
„Numeroase state ale Uniunii Europene au în momentul de față deficite de peste 3%, în principal datorită recesiunii economice care atrage după sine scăderea veniturilor fiscale și creșterea ajutoarelor de șomaj. Malta și Polonia au adoptat o serie de măsuri de stimulare a economiei conforme cu planul de redresare economică al UE. Aplicarea Pactului de stabilitate și creștere cu flexibilitatea introdusă în 2005 este esențială, la fel ca și găsirea unei căi de ajustare pentru corectarea în timp util a deficitelor și a datoriilor”, a declarat în comunicat Joaquín Almunia, comisarul pentru afaceri economice și monetare.
Potrivit Pactului de stabilitate și creștere, Comisia are obligația de a întocmi un raport ori de câte ori deficitul unui stat membru depășește valoarea de referință de 3% din PIB.
Procedura de deficit excesiv permite luarea în considerare a situației economice atunci când se fac recomandări referitoare la ritmul corecțiilor.
Rapoartele sunt adresate Comitetului economic și financiar, care formulează un aviz în termen de două săptămâni. Ținând seama de avizul Comitetului, Comisia trebuie să decidă dacă recomandă sau nu Consiliului existența uni deficit excesiv, precum și termenul limită pentru corectarea acestuia.
Executivul UE a lansat deja procedura de deficit excesiv împotriva Franței, Spaniei, Greciei, Irlandei și Letoniei.
CE a fixat termene limită pentru anul 2012 de corectare a deficitului în cazul Franței și Spaniei, respectiv în 2013 pentru Irlanda, dar a indicat Greciei că trebuie să reducă deficitul bugetar sub 3% din PIB până la sfârșitul acestui an.
Comisia anticipează că 21 dintre cele 27 de state membre vor depăși plafonul, din cauza crizei financiare și recesiunii mondiale.