Raport CE: România să adopte o lege de aplicare a codurilor, fără afectarea anchetelor de corupție

România trebuie să adopte o lege de aplicare a codurilor Civil și Penal, care să nu conțină însă prevederi criticate în trecut sau care să afecteze eficiența anchetelor de mare corupție sau procedurile ulterioare din instanțe, potrivit proiectului de Raport CE pe justiție obținut de MEDIAFAX.
„Va fi nevoie de o lege de implementare pentru aplicarea codurilor”, scriu reprezentanții CE.
Aceștia apreciază voința politică a Executivului de la București manifestată prin adoptarea Codului Civil și Codului Penal în iunie 2009, însă arată că, „totuși”, cele două acte normative nu vor intra în vigoare până ce codurile de procedură aferente fiecăruia nu vor fi adoptate în procedură parlamentară normală. Astfel, CE vede ca cel mai apropiat termen de intrare în vigoare a codurilor anul 2011.
Legea de aplicare a Codurilor Civil și Penal, la fel ca și dezbaterea parlamentară a codurilor de procedură, nu trebuie să servească – scriu reprezentanții CE – pentru reintroducerea în lege a unor prevederi legale „contestate în trecut” sau a unora „care să submineze eficiența investigațiilor care vizează faptele de corupție la nivel înalt sau procedurile judiciare care le urmează”.
CE exemplifică arătând că „o bună ilustrare a acestui risc” ar fi „soarta” Legii 78 din 2008 pentru prevenirea și combaterea unor fapte de corupție, după care funcționează Direcția Națională Anticorupție,
„Înainte de a ajunge la o formă finală (a Codurilor – n.r.) este important să se asigure faptul că acest cadrul legal crucial nu este afectat”, scriu reprezentanții CE în proiectul de raport.
Reprezentanții societății civile și specialiștii care au comentat codurile înainte de adoptarea lor au criticat în repetate rânduri faptul că anumite fapte penale prevăzute în Legea 78 din 2000 au fost preluate în noua formă a Codului Penal, în timp ce altele au rămas reglementate doar în acea lege, astfel că – susțineau aceștia – există o dublă reglementare a unor fapte penale în cazul în care Legea 78 nu se modifică sau nu se abrogă.
Oficialii europeni vorbesc și de cuantumul pedepselor maxime pentru faptele de corupție și cele conexe acestora, arătând că motivul oferit de autoritățile române în acest sens a fost dorința de a îmbunătăți coerența cadrului juridic existen, „deși, la prima vedere, (prevederea, n.r.) ar putea părea contradictorie eforturilor depuse pentru combaterea corupției”.
CE amintește și despre concluziile unui grup de lucru ce a studiat problema individualizării pedepselor în sistemul judiciar românesc. Acesta a propus câteva recomandări, în special pentru instanța supremă, care a fost de acord să publice ghiduri cuprinzând standarde legate de problema pedepselor.
„Acesta va fi un pas înainte considerabil în îmbunătățirea consistenței jurisprudenței”, scrie CE în proiectul de Raport obținut de MEDIAFAX.