Comisia Permanentă a Consiliului Național Secuiesc, întrunită sâmbătă la Sfântu Gheorghe, a hotărât ca proiectul de lege privind statutul de autonomie a Ținutului Secuiesc să fie depus la Parlament ca inițiativă cetățenească, transmite corespondentul MEDIAFAX. Președintele Consiliului Național Secuiesc, Izsak Balazs, a declarat, într-o conferință de presă, că membrii Comisiei Permanente au hotărât ca proiectul de lege privind statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc să fie înaintat Parlamentului ca o inițiativă cetățenească.
Președintele CNS a explicat că în perioada următoare se vor face toate demersurile prevăzute de lege ca imediat după alegerile parlamentare din noiembrie statutul de autonomie a Ținutului Secuiesc să fie depus la Parlament ca inițiativă cetățenească.
Potrivit sursei citate, pentru aceasta este nevoie, printre altele, de strângerea a 100.000 de semnături de sprijin, înființarea Comisiei de Inițiativă și publicarea în Monitorul Oficial.
De asemenea, Izsak Balazs a subliniat că în acest fel comunitatea locală va împuternici Comisia de Inițiativă să depună proiectul de lege privind statutul de autonomie a Ținutului Secuiesc.
În proiectul privind statutul de autonomie a Ținutului Secuiesc se stipulează că ” autonomia practicată în regiunea istorică Ținutul Secuiesc – Terra Siculorum, prin modul de organizare a scaunelor secuiești, datează din anii 1200. Autonomia scaunelor a funcționat sub formă de autonomie teritorială, având o administrare proprie, structură socială și administrativă specifică, drepturi speciale și statut special”.
Totodată, în statut se menționează că „exercitarea dreptului la autonomie, respectiv recunoașterea și transferul competențelor sporite și specifice (euro)regiunii și autorităților sale alese, asigură egalitatea deplină și efectivă a tuturor locuitorilor aparținători colectivității regiunii autonome”.
Conducerea CNS a subliniat în repetate rânduri că prin acest document se poate demonstra că nu se poate vorbi despre lezarea integrității teritoriale a României, nici a suveranității naționale, respectiv faptul că autonomia Ținutului Secuiesc se bazează pe dreptul la autodeterminare internă al comunităților, pe principiul subsidiarității și al autoadministrării.
Doi parlamentari UDMR, senatorul Sogor Csaba și deputatul Becsek Garda Dezso, au depus, la sfârșitul lunii iunie 2005, în Parlament, proiectul de lege al Consiliului Național Secuiesc (CNS) privind autonomia Ținutului Secuiesc, deși înainte cu două săptămâni de depunere, parlamentarii Uniunii hotărâseră să nu depună acest proiect.
Conducerea Consiliului Național Secuiesc i-a somat, la vremea aceea, într-o scrisoare deschisă, pe parlamentarii UDMR, mai ales pe cei din județele Covasna, Harghita și Mureș, să depună la Parlament proiectul de lege privind statutul de autonomie a Ținutului Secuiesc.
Comisia pentru Administrație Publică din cadrul Camerei Deputaților a respins proiectul, în septembrie 2005, fără a-l dezbate, întrucât membrii comisiei îl considerau împotriva Constituției și pentru că avea aviz negativ din partea Curții Constituționale. Comisia aprecia că proiectul încalcă prevederile Constituției și urmărește crearea unei entități statale distincte paralelă cu statul național unitar român.
Ulterior, Camera Deputaților a respins, în luna octombrie 2005, propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc, majoritatea deputaților, cu excepția celor din UDMR, susținând că proiectul este „anticonstituțional”.
Majoritatea deputaților au apreciat că proiectul este anticonstituțional, o poziție radicală având reprezentanții PRM, care au spus că propunerea legislativă este „antiromânească”, vizează „segregația etnică” și „încalcă principiul loialității etnicilor față de stat”.
În timpul dezbaterilor, deputații au vorbit despre faptul că etnicii maghiari ar putea fi „o populație găzduită”, despre Parcul Reconcilierii din Arad și despre relațiile interetnice. Tamas Sandor (UDMR) a ținut să precizeze de la tribuna Parlamentului că, în Covasna, un pădurar a fost bătut pentru că vorbea ungurește și elevi din Sf.Gheorghe au avut același tratament.
În final, propunerea legislativă a fost respinsă, pentru respingerea sa votând 188 de deputați, în timp ce 16 parlamentari ai UDMR au fost „împotrivă” și un parlamentar s-a abținut.
