MMFPS a anunțat că respectă termenul de 30 iunie pentru finalizarea proiectului de lege privind salarizarea personalului din sistemul bugetar, dar sindicaliștii sunt sceptici în privința aplicării legii și se așteaptă ca după evaluarea făcută de MFP toți coeficienții de ierarhizare să fie coborâți.
Secretarul de stat din Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale (MMFPS), Valentin Mocanu, a declarat, joi, că proiectul legii unitare de salarizare a personalului din sistemul bugetar va fi finalizat până la 30 iunie, precizând că termenul de 20 iunie, avansat de premierul Emil Boc, viza finalizarea dezbaterilor în cadrul grupului de lucru pe această temă.
De altfel, Mocanu a susținut că proiectul va fi elaborat până în 20 iunie doar că nu va putea fi pus în dezbatere publică, întrucât trebuie făcute evaluările financiare și de conținut, de către Ministerul Finanțelor Publice (MFP) și de către Guvern. El a precizat însă că până la finalul acestui luni proiectul va fi publicat pe site-ul MMFPS pentru dezbatere publică.
Cu toate acestea, reprezentanții sindicatelor sunt sceptici în privința aplicării legii în forma actuală și susțin că presiunile pentru finalizarea ei țin doar de campania electorală. Sindicaliștii consideră că legea unitară de salarizare în sistemul bugetar nu va putea fi aplicată din lipsa banilor, explicând că pentru implementarea ei ar trebui ca fondurile existente să fie triplate.
De asemenea, sindicaliștii nu exclud nici varianta coborârii coeficienților de ierarhizare în urma evaluării financiare pe care MFP urmează să o facă până luni, explicând că aceasta ar fi singura posibilitate de aplicare a legii în cazul în care chiar se dorește acest lucru.
Topul salariilor din grilă
Potrivit proiectului de lege, șeful statului, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și președinții celor două Camere ale Parlamentului vor avea cel mai mare salariu în sistemul bugetar în anii următori, cel mai mare dintre aceste salarii urmând să fie blocat până când celelalte trei vor ajunge la același nivel. Aceștia ar urma să primească 9.000 de lei, reprezentând coeficientul maxim, de 15, înmulțit cu salariul minim brut, care în prezent este de 600 de lei.
Pe poziția a doua este primul ministru, cu coeficientul 14,5 (8.700 de lei), urmat de vicepreședinții Camerelor Parlamentului, cu coeficient 14 (8.400 de lei) și de vicepreședintele instanței supreme, cu 14,3 (7.980 lei).
Pe poziția a treia este viceprim-ministrul, cu coeficient 14 (8.400), urmat de secretarii și chestorii Senatului și Camerei Deputaților, coeficient 13,7 (8.220 de lei) și de președinte de secție la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu coeficient 12,75 (7.650 lei).
Următoarea poziție în grilă este ocupată de funcția de ministru de stat, cu coeficientul 13,85 (8.310 lei), urmată de președinții Comisiilor permanente din Parlament, cu 13,7 (8.220 lei) și de cea de judecător de Înaltă Curte, cu 12,25 (7.350 lei).
Pe poziția a cincea se află funcția de ministru, cu coeficient de 13,7 (8.220 lei), urmată de liderii grupurilor parlamentare din Senat și Camera Deputaților, cu 13,2 (7.920 lei) și de cea de procuror general al României, cu 12,75 (7.650 lei).
Pe poziția a șasea se clasează ministrul delegat, cu un coeficient de 13,7 (8.220 lei), urmat de vicepreședinții Comisiilor permanente din Parlament, cu 13,1 (7.860 lei) și de prim-adjunctul procurorului general, cu 12,25 (7.350 lei).
Următoarea poziție în grilă este ocupată de funcția de secretar de stat membru al Guvernului, cu coeficientul 13 (7.800 lei), urmată de cea de secretari ai Comisiilor permanente din Parlament, cu 13 (7.800 lei) și de cea de adjunct al procurorului general al României.
Pe poziția a opta este funcția de secretar de stat, cu coeficient 12,95 (7.770 lei), urmată de cele de senator și de deputat, cu 12,95 (7.770 lei) și de cea de consilier al procurorului general.
Pe poziția a noua este funcția de subsecretar de stat, cu un coeficient de 12,5 (7.500 lei), urmată de cea de procuror șef secție de Parchet de Înaltă Curte, cu 11,45 (6.870 lei) și de cele de adjunct de procuror șef de secție, de procuror șef serviciu de Parchet de Înaltă Curte, de procuror șef birou în cadrul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Potrivit schemei de echivalare, în primul nivel cu medicul primar de clinică sunt echivalate funcții precum subcomisar, conferențiar universitar, maior, consilier superior din Ministerul Finanțelor Publice, judecător de tribunal, consilier probațiune, asistent judiciar, procuror tribunal, consul, artist liric de operă, consilier superior de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici.
Cel de-al doilea nivel face echivalarea cu profesorul gradul II de liceu cu vechime de 6-10 ani cu inspector din cadrul MAI, locotenent cu studii superioare de lungă durată și masterat de la MApN, expert principal sau inspector principal de la Ministerul Finanțelor Publice, grefier gradul II studii superioare de la Ministerul Justiției, consilier de relații gradul III, de la MAE, muzeograf gradul II, preot de parohie de la Ministerul Culturii, farmacist, fiziokinetoterapeut de la Ministerul Sănătății (MS), expert principal, consilier juridic principal și auditor principal de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici.
Cel de-al treilea nivel finalizat prevede echivalarea referentului superior în minister (studii medii) cu agent poliție debutant (MAI), secretar de școală sau pedagog (MECI), funcții corespunzătoare gradelor de soldat și gradat voluntar, referent pentru personalul civil (MApN), referent superior (MFP), grefier, studii medii (Ministerul Justiției), curier de relații gradul II (MAE), referent superior (Ministerul Culturii), statistician medical sau laborant (MS) și referent superior sde la Agenția Națională a Funcționarilor Publici.
