Un articol din noul Cod civil dă posibilitatea autorităților administrative locale să adopte legi numai în raza lor de competență teritorială, ceea ar putea duce la autonomie locală. Potrivit articolului 7 din proiectul Codului civil referitor la principiul teritorialității legii civile, „actele normative adoptate de autoritățile și instituțiile publice centrale se aplică pe întreg teritoriul țării, afară de cazul în care se prevede altfel” și „actele normative adoptate, în condițiile legii, de autoritățile și instituțiile administrației publice locale se aplică numai în raza lor de competență teritorială”.
Adică, autorităților administrației publice locale li se recunoaște dreptul prevăzut, potrivit articolului 61 alineatul 1 din Constituția României, doar Parlamentului, de unică autoritate legiuitoare.
Viitorul Cod civil nu definește sintagma „acte normative”, motiv pentru care trebuie aplicate principiile constituționale. Potrivit definiției, „acte normative” înseamnă îndrumări, dispoziții sau ansamblu de îndrumări cu caracter de normă.
Administrația publică din unitățile administrativ teritoriale se întemeiază, potrivit articolul 120 din Constituție pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice.
Mai mult, prin Legea administrației publice locale consiliile locale sunt recunoscute ca autorități deliberative, ia primarii ca executive.
La stabilirea atribuțiilor acestor organe ale autorității administrației publice nu li se recunoaște nici prin legea specială și nici cu titlul de principiu constituțional caracterul de autoritate care adoptă acte normative, deci care are atribuții legislative.
Legea stabilește că autoritățile administrației publice elaborează norme de organizare și funcționare a instituțiilor și serviciilor publice de interes local cu respectarea criteriilor generale stabilite de lege. Adoptarea de acte normative presupune atribuirea capacității de a legifera în plan local, de a încălca norma constituțională și principiile generale recunoscute în Constituția României.
Fără o definiție a sintagmei „acte normative adoptate”, inițiatorii Codului civil deschid posibilitatea divizării teritoriale și, implicit, încalcă Constituția.
