Raportul CE pe tema situației Justiției din România, prezentat ieri, face o trecere în revistă a principalelor progrese realizate de România și conține o serie de recomandări adresate autorităților, Executivul comunitar stabilind însă că nu este necesară activarea clauzei de salvgardare.
I. PRINCIPALELE PREVEDERI ALE RAPORTULUI CE
Raportul pe tema situației Justiției adoptat, ieri, în Colegiul comisarilor, notează că nu sunt îndeplinite condițiile pentru invocarea clauzei de salvgardare, că MCV trebuie să continue și că următorul raport va fi prezentat în vara anului 2010.
Pe de altă parte, Comisia notează că MCV a intrat în cel de-al treilea an.
Raportul notează în ceea ce privește situația procesului de reformă din România că „Guvernul român, sprijinit de o alianță între parchete și instanțe, a reacționat în mod eficient la preocupările exprimate în raportul intermediar al Comisiei din 12 februarie 2009.
„Au fost întreprinse o serie de măsuri cu caracter practic și legislativ și s-a dat un nou impuls continuării procesului de reformă. Cu toate acestea, schimbările efectuate nu au dus încă la obținerea de rezultate practice pentru cetățenii români”, subliniază raportul CE adoptat, ieri, de Colegiul comisarilor.
„În plus, această dorință de continuare a reformei nu este însoțită de un angajament neechivoc al partidelor politice. Parlamentul, în special, ar trebui să ia decizii consecvente pentru a sprijini eforturile executivului privind reforma sistemului judiciar și eradicarea corupției”.
Raportul face referire la adoptarea Codurilor Civil și Penal în iunie 2009, apreciind că acest gest este „o dovadă importantă a angajamentului politic și un pas înainte semnificativ în ceea ce privește asigurarea unui sistem juridic mai eficient”.
Raportul menționează că „va fi necesară o lege de punere în aplicare a codurilor” și subliniază drept important ca această lege de punere în aplicare și procedura de adoptare a codurilor de procedură să nu conducă la reintroducerea unor dispoziții contestate în trecut sau la introducerea unor dispoziții noi care să submineze eficiența unor anchete aprofundate privind corupția la nivel înalt și procedurile judiciare ulterioare.
Raportul subliniază că „noul Cod penal prevede diminuarea pedepselor maxime pentru infracțiunile în domeniul proprietății, în special pentru corupție și infracțiunile legate de aceasta”. Comisia mai arată că grupul de lucru privind individualizarea pedepselor pentru infracțiunile de corupție a raportat existența unor discrepanțe în ceea ce privește hotărârile judecătorești și a propus recomandări concrete privind măsurile care trebuie întreprinse, recomandări care ar trebui puse în aplicare în special de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), care a fost de acord să emită orientări privind pedepsele pentru infracțiunile de corupție.
Comisia menționează în evaluarea publicată ieri că a fost adoptată o nouă strategie a gestionării resurselor umane pentru sistemul judiciar, „însă situația privind resursele umane în acest domeniu continuă să reprezinte o provocare pentru România din punct de vedere al costurilor bugetare, al recrutării de personal calificat și al infrastructurii de sprijin”. CE apreciază de asemenea că CSM trebuie să își intensifice activitatea, astfel încât să se asigure că politica în materie de resurse umane este eficientă și flexibilă.
În ceea ce privește unificarea jurisprudenței, raportul CE au fost întreprinse eforturi suplimentare, prin publicarea sistematică a jurisprudenței și au fost organizate reuniuni cu judecătorii din cadrul instanțelor inferioare.
CE consideră de asemenea că „va fi important ca Executivul să convină cu legiuitorul asupra modificării legii privind funcționarea Curții Constituționale, astfel încât să se elimine suspendarea judecării cauzelor atunci când pârâtul/învinuitul invocă excepția de neconstituționalitate”.
„Tot astfel, excesele de natură procedurală care implică invocarea excepției de ilegalitate, care duce, la rândul său, la suspendarea judecării cauzei, trebuie limitate prin lege. Aceste probleme, care duc la întârzieri inacceptabile, ar trebui abordate fie în dezbaterile viitoare privind codurile de procedură fie, mai devreme, prin modificarea normelor de punere în aplicare relevante”, notează CE.
Referitor la combaterea corupției la nivel înalt, raportul CE arată că „procedura Parlamentului României privind cererea de deschidere a anchetelor în ceea ce privește foștii miniștri nu pare a fi nici uniformă, nici rapidă”.
„Renumirea în funcție a Procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) în luna februarie a acestui an a marcat un pas important în ceea ce privește asigurarea stabilității și continuității autorităților responsabile de combaterea corupției”, amintește raportul, adăugând că „DNA și-a menținut bilanțul pozitiv de anchete imparțiale privind cazurile de corupție la nivel înalt”.
Raportul CE conține de asemenea un ton pozitiv în ceea ce privește activitatea Agenției Naționale de Integritate (ANI), subliniind că aceasta „este operațională și a obținut rezultate bune, întreprinzând măsuri privind declarațiile de avere ale membrilor guvernului, ale magistraților, ale funcționarilor care au funcții de conducere și de control și ale tuturor funcționarilor publici, care vor fi îmbunătățite și mai mult în momentul în care va fi finalizat sistemul informatic integrat planificat”.
II. CELE 16 RECOMANDĂRI ALE COMISIEI
Comisia invită România să întreprindă acțiuni în mai multe domenii.
În ceea ce privește noile coduri, CE cere o evaluare amănunțită a impactului celor patru coduri asupra funcționării sistemului judiciar și asupra organizării instanțelor și parchetelor și cuantificarea mijloacelor bugetare necesare punerii lor în aplicare.
De asemenea, CE cere o consultare publică cu privire la Codul de procedură civilă și la Codul de procedură penală, precum și adoptarea acestora cât mai rapid.
Comisia cere autorităților de la București să faciliteze intrarea rapidă în vigoare a celor patru coduri, prin adoptarea unei legi de punere în aplicare care să asigure coerența cadrului legislativ.
În ceea ce privește reforma sistemului judiciar, CE solicită o abordare flexibilă, bazată pe priorități, „concretizată pe termen scurt prin luarea de măsuri de urgență, precum transferarea posturilor vacante acolo unde este mai mare nevoie de ele (inclusiv efectuarea de transferuri între grade de jurisdicție diferite), prin transferarea sarcinilor administrative personalului auxiliar, introducând manageri de instanță și, pe termen mediu și lung, prin elaborarea unei scheme de personal adaptate nevoilor sistemului judiciar, prin efectuarea de simulări și previziuni în ceea ce privește numirile, transferurile de personal, detașările și pensionările”.
CE cere de asemenea consolidarea transparenței și răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii, „inclusiv prin asumarea de către Consiliu a responsabilității care îi revine, și anume de a avea o abordare mai proactivă în privința recrutărilor, a promovărilor, a măsurilor disciplinare, a transferurilor de personal și a detașărilor și prin publicarea hotărârilor motivate ale Consiliului într-un format clar și accesibil”.
În ceea ce privește unificarea jurisprudenței, CE solicită adoptarea de măsuri adecvate „ca urmare a recomandărilor Grupului de lucru privind individualizarea pedepselor pentru infracțiunile de corupție precum și consolidarea rolului Înaltei Curți de Casație și Justiție în unificarea jurisprudenței, inclusiv prin simplificarea procedurii care se aplică în cazul recursurilor, în vederea interpretării și aplicării legii în mod coerent, precum și prin elaborarea de orientări privind pedepsele pentru infracțiunile de corupție”.
În ceea ce privește combaterea corupției la nivel înalt, Comsia solicită Bucureștiului „să asigure faptul că procedura prin care se permite începerea urmăririi penale care vizează membri ai Parlamentului care sunt foști și actuali membri ai Guvernului este aplicată uniform și rapid de către Parlamentul României”.
Raportul invită de asemenea autoritățile române „să monitorizeze eficiența sistemului judiciar în ceea ce privește judecarea cazurilor de corupție la nivel înalt”, „să asigure stabilitatea cadrului legal pentru combaterea corupției la nivel înalt, inclusiv în contextul noilor coduri” și „să adopte o lege care să prevadă eliminarea suspendării judecării cauzelor atunci când se invocă excepții de neconstituționalitate”.
În ceea ce privește activitățile Agenției Naționale de Integritate, raportul cere obținerea, în continuare de rezultate în ceea ce privește verificarea averilor, a incompatibilităților și a conflictelor de interese. De asemenea, autoritățile române sunt invitate să asigure faptul că organismele judiciare și disciplinare întreprind în timp util măsurile adecvate în ceea ce privește cauzele înaintate de ANI referitoare la averi nejustificate, la incompatibilități și la conflicte de interese.
În ceea ce privește combaterea corupției de la nivel local, raportul cere autorităților „să urmărească îmbunătățirea coordonării strategiei naționale anticorupție, pentru a permite o mai bună identificare a punctelor vulnerabile și a domeniilor care prezintă riscuri, astfel încât să fie elaborate strategii de atenuare prioritare la toate nivelurile”.
De asemenea, CE cere autorităților din România „să continue punerea în aplicare a strategiilor locale elaborate de către procuratură, adaptate la necesitățile locale, și să asigure o mai mare eficacitate a acestora” precum și „să accelereze întreprinderea de măsuri de prevenire a corupției în sectoarele vulnerabile, organismele centrale și cele locale coordonându-se în acest sens”.
