Cătălin Predoiu solicită sindicaliștilor din justiție acceptarea soluțiilor propuse în raport cu resursele „limitate” ale Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești (MJLC) și îndeamnă la continuarea dialogului cu aceștia și la reținere față de declanșarea oricăror forme de protest. Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, s-a întâlnit, luni, cu reprezentanții FNS Projust și FNS Justiția, federații reprezentative la nivel național ale personalului auxiliar de specialitate și personalului conex din justiție, informează, marți, Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești (MJLC).
Predoiu a prezentat măsurile pe care MJLC le poate lua în această perioadă pentru rezolvarea revendicărilor formulate de Projust, astfel cum au fost stabilite în întâlnirea cu ministrul Finanțelor Publice, Gheorghe Pogea, și cu secretarul de stat pentru buget din Ministerul Finanțelor Publice, Gheorghe Gherghina, în prezența liderilor de sindicat Bogdan Hossu (Cartel Alfa) și Ion Popescu (CNS Meridian).
În cadrul întâlnirii, Predoiu a prezentat soluțiile pentru plata orelor suplimentare din luna decembrie până la zi și în continuare și propunerile concrete pentru rezolvarea revendicărilor legate de stabilirea unui plafon unitar aplicabil magistraților și personalului auxiliar în privința decontării chiriilor.
MJLC va sprijini participarea sindicatelor personalului auxiliar la lucrările grupului de lucru de pe lângă Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale pentru elaborarea proiectului legii salarizării în sectorul bugetar, potrivit sursei citate.
Totodată, Predoiu s-a angajat să readucă în atenția primului ministru și a ministrului Finanțelor Publice problema diferențierilor de salarizare în sectorul judiciar în privința sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică.
În acest context, Predoiu solicită personalului auxiliar acceptarea pachetului de soluții avansate de minister în cadrul discuțiilor cu reprezentanții sindicatelor, „acestea fiind singurele posibile în acest moment, față de resursele limitate de buget ale ministerului în prezent”.
De asemenea, ministrul a solicitat reprezentanților sindicali și personalului auxiliar să manifeste „flexibilitate” pentru continuarea discuțiilor, precum și reținere și responsabilitate față de declanșarea oricăror forme de protest, deoarece astfel de măsuri „nu pot crea prin ele însele resursele financiare pentru rezolvarea integrală a revendicărilor, singurul lor rezultat fiind numai perturbarea funcționării justiției ca serviciu public”.
Ministerul va transmite, marți, o scrisoare celor doua federații naționale sindicale ale personalului auxiliar și conex cuprinzând posibilitățile legale de soluționare propuse în cadrul întâlnirii din urmă cu zi, precum și poziția ministerului față de neîndeplinirea condițiilor legale pentru declanșarea unei greve, având în vedere încheierea contractului colectiv de muncă.
„Projust” a adunat aproximativ 4.000 de semnături pentru începerea grevei de către personalul auxiliar din justiție și a notificat Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești (MJLC) că va declanșa conflictul de muncă, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, Ștefania Teleman, liderul Federației.
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat, joi, că înțelege nemulțumirile personalului din sistemul judiciar însă că toată lumea va trebui, inevitabil, să înțeleagă că trebuie să existe o acordare între sfera juridică și fenomenul economic actual.
În urmă cu o săptămână, Predoiu a apreciat că este nevoie de un dialog urgent între Executiv, Legislativ și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru a se stabili modalitatea și termenele de stingere a problemelor de salarizare acumulate în justiției în ultimii ani.
Angajații din personalul auxiliar al instanțelor au protestat, în aprilie, în mai multe orașe din țară, cerând plata sporurilor salariale conform deciziilor judecătorești obținute în acest sens.
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, le-a comunicat sindicaliștilor din justiție că cea de-a doua tranșă a drepturilor salariale restante nu poate fi plătită pentru că aceasta ar pune în pericol acordul încheiat de România cu Fondul Monetar.
