Peste 18 milioane de cetățeni cu drept de vot sunt așteptați, duminică, la urne, pentru a-i alege, pentru un mandat de cinci ani, pe cei 33 europarlamentari care vor reprezenta România în Parlamentul European.
Pentru cei 18.237.627 alegători, au fost organizate 18.317 secții de votare, dintre care 190 se află în străinătate.
Legea stabilește că pot să aleagă europarlamentarii români alegătorii resortisanți, respectiv orice cetățean al României, cu domiciliul sau reședința în țară ori în străinătate, dar și alegătorii comunitari, adică orice cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, care are dreptul de a alege în România pentru PE, având domiciliul sau reședința în România.
Potrivit legii electorale, au dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European cetățenii români care au vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au drept de vot debilii și alienații mintal puși sub interdicție și persoanele care, în ziua de referință, sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.
Legea 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European prevede că membrii din România în Parlamentul European sunt aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
La aceste alegeri, europarlamentarii români se aleg pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale și pe bază de candidaturi independente, teritoriul României constituindu-se într-o singură circumscripție electorală.
Cetățenii români, inclusiv cei care au domiciliul sau reședința în străinătate, care au drept de vot și au împlinit, până în ziua de referință inclusiv, vârsta de 23 de ani, au dreptul de a fi aleși în Parlamentul European.
De asemenea, poate candida la alegerile europarlamentare orice cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene care are domiciliul sau reședința în România și care are dreptul de a fi ales pentru Parlamentul European.
Pentru scrutinul din 7 iunie au propus liste de candidați un număr de patru formațiuni politice parlamentare – PDL, Alianța Electorală PSD-PC, PNL și UDMR -, trei partide neparlamentare – PRM, PNȚCD și Partidul Forța Civică, pentru aceste alegeri depunându-și candidatura și doi independenți – Elena Băsescu și Pavel Abraham.
Toate formațiunile politice care participă în alegeri propun liste complete cu 33 de candidați și zece supleanți cu excepția Partidului Forța Civică – doar 29 de candidați.
Potrivit tragerii la sorți făcute de președintele Biroului Electoral Central, pe prima pagină a buletinelor de vot au fost tipărite listele PNL și ale UDMR, pe a doua pagină cele ale PDL și ale Alianței PSD+PC, pe a treia pagină se află listele PNȚCD și ale Partidului Forța Civică.
Pe ultima pagină a buletinului de vot alergătorii vor putea găsi, tipărite în paralel, lista de candidați a PRM și numele și semnul electoral, în chenar, ale celor doi candidați independenți – Elena Băsescu și Pavel Abraham.
Votarea începe la ora 7.00 și se încheie la ora 21.00.
În ziua de referință, activitatea biroului electoral al secției de votare începe la ora 6.00. Președintele biroului electoral al secției de votare, în prezența celorlalți membri și, după caz, a observatorilor, verifică urnele, listele electorale, buletinele de vot și ștampilele, aplică ștampila de control pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot, închide și sigilează urnele prin aplicarea ștampilei de control.
Președintele biroului electoral al secției de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiții, atribuțiile acestuia întinzându-se și în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum și pe străzi și în piețe publice până la o distanță de 500 de metri.
Pentru menținerea ordinii, președintele biroului electoral al secției de votare are la dispoziție mijloacele de ordine asigurate de primar și de prefect, împreună cu reprezentanții Ministerului Administrației și Internelor.
În afară de membrii biroului electoral al secției de votare, de candidați și de observatori, nicio altă persoană nu poate staționa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.
Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale, persoanelor însărcinate cu menținerea ordinii și persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.
De asemenea, în ziua votării, între orele 7.00 și 21.00, sunt interzise comercializarea și consumul băuturilor alcoolice în spațiul de protecție al secției de votare.
Alegătorii pot vota la secția de votare unde sunt înscriși pe lista electorală permanentă sau pe lista electorală specială.
Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor.
Pentru a putea vota, alegătorul resortisant și alegătorul comunitar trebuie să prezinte actul de identitate, respectiv documentul de identitate biroului electoral al secției de votare.
Cetățenii români votează la secțiile de votare din țară pe baza cărții de identitate, a cărții de identitate provizorie sau a buletinul de identitate. Posesorii de pașaport diplomatic, pașaport diplomatic electronic, pașaport de serviciu, pașaport de serviciu electronic, cărora le-au fost reținute cărțile de identitate, vor putea vota folosind aceste documente.
Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de către cetățenii români aflați în străinătate sau de cetățenii români domiciliați în străinătate.
Legea stabilește că elevii din școlile militare votează pe baza carnetului de serviciu militar.
Alegătorii resortisanți care în ziua de referință se află în altă localitate decât cea de domiciliu își pot exercita dreptul de vot la orice secție de votare, fiind înscriși de către președintele secției de votare în listele electorale suplimentare.
Tot în listele electorale suplimentare vor fi înscriși și membrii biroului electoral al secției de votare și persoanele însărcinate cu menținerea ordinii, care votează la secția de votare unde își desfășoară activitatea și sunt înscriși în listele electorale suplimentare.
Alegătorii resortisanți care în ziua de referință se află în străinătate votează la orice secție de votare organizată în străinătate și sunt înscriși în listele electorale suplimentare.
În listele electorale suplimentare vor fi trecuți, de asemenea, alegătorii resortisanți care își exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, precum și alegătorii care se prezintă la vot și fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secției de votare respective, însă au fost omiși din lista electorală permanentă.
În baza semnăturii de pe lista electorală permanentă sau de pe lista electorală specială, președintele sau un membru al biroului electoral al secției de votare îi încredințează alegătorului buletinul de vot și ștampila cu mențiunea „VOTAT” pe care acesta o va aplica pe buletinul de vot.
Alegătorii comunitari care în ziua de referință doresc să voteze la altă secție de votare decât unde sunt înscriși în copia de pe lista electorală specială votează numai dacă biroul electoral județean sau biroul electoral de sector confirmă, la solicitarea telefonică a președintelui biroului electoral al secției de votare, că au fost înscriși în listele electorale speciale.
Alegătorii comunitari care în ziua de referință se află în străinătate votează pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European numai dacă se regăsesc în tabelul întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă, care cuprinde alegătorii comunitari înscriși în listele electorale speciale.
Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidați sau prenumele și numele candidatului independent pe care îl votează.
Legea menționează că sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ștampila de control a secției de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, cele pe care nu a fost aplicată ștampila „VOTAT” sau la care ștampila este aplicată pe mai multe patrulatere.
Votul este considerat valabil în cazul în care, deși ștampila aplicată a depășit limitele patrulaterului, opțiunea alegătorului este evidentă.
Prezența oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă.
Alegătorul care din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoțitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secției de votare.
După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel încât pagina netipărită care poartă ștampila de control să rămână în afară, și le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Legea prevede că îndoirea greșită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.
La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greșit ștampila cu mențiunea „VOTAT”, dar nu a introdus buletinul în urnă, președintele biroului electoral al secției de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reținând și anulând buletinul de vot inițial.
Ștampila încredințată pentru votare se restituie președintelui biroului electoral al secției de votare care aplică pe actul de identitate sau, după caz, pe documentul de identitate al alegătorului ștampila cu mențiunea „VOTAT” și data scrutinului sau, după caz, un timbru autocolant cu mențiunea „VOTAT” și data scrutinului.
Legea prevede că președintele poate lua măsuri ca staționarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.
De asemenea, președintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice, durata totală a suspendărilor neputând depăși o oră.
În timpul suspendării, nu pot părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secției de votare în același timp, iar urnele de votare, ștampilele, buletinele de vot și celelalte documente și materiale ale biroului electoral al secției de votare vor rămâne sub pază permanentă.
Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, președintele secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însoțită de copii ale unor acte medicale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puțin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială.
Potrivit prevederilor legale, urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secției de votare și numai în raza teritorială arondată la respectiva secție de votare, iar alegătorii care votează cu acestă urnă sunt trecuți în listele speciale.
Aceeași urnă specială va fi folosită și în cazul persoanelor reținute, deținute în baza unui mandat de arestare preventivă sau a persoanelor care sunt în executarea unei pedepse privative de libertate, dar care nu și-au pierdut drepturile electorale.
Votarea se încheie, potrivit legii, la ora 21.00, când președintele biroului electoral al secției de votare dispune închiderea sălii unde se votează.
Totuși, alegătorii care la ora 21.00 se află în sala unde se votează pot să își exercite dreptul de vot.
După închiderea sălii unde se votează, președintele, în prezența membrilor biroului electoral, efectuează operațiunile de numărare a buletinelor de vot și de consemnare a rezultatului votării.
În cel mult 24 de ore de la încheierea votării, președintele secției va trimite la biroului electoral județean sau, după caz, biroului electoral al sectorului municipiului București, dosarul cuprinzând procesele verbale de constatare a rezultatelor votării, însoțite de toate întâmpinările și contestațiile privitoare la operațiunile electorale ale biroului, buletinele de vot nule și cele contestate, precum și listele electorale utilizate.
Procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate, însoțite de toate întâmpinările și contestațiile privitoare la operațiunile electorale ale biroului electoral al secției de votare, sunt transmise prin mijloace electronice la biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, prin grija misiunilor diplomatice și a consulatelor, în cel mult 24 de ore de la primirea acestora.
După primirea proceselor-verbale de la toate birourile electorale ale secțiilor de votare și după soluționarea întâmpinărilor și contestațiilor primite, biroul electoral județean, biroul electoral al sectorului municipiului București sau biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate încheie un proces-verbal centralizator.
Acestea transmit la BEC procesul-verbal centralizator împreună cu procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare, precum și cu toate întâmpinările și contestațiile, formând un dosar sigilat, ștampilat.
Legea stipulează că aceste dosare trebuie să fie înaintate, cu pază înarmată, la Biroul Electoral Central, în cel mult 48 de ore de la primirea ultimului proces-verbal de la birourile electorale ale secțiilor de votare.
Biroul Electoral Central este alcătuit din 5 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și șapte reprezentanți ai formațiunilor politice care participă la alegeri.
Potrivit legii privind alegerile europarlamentare, BEC poate anula rezultatul alegerilor în cazul în care constată că votarea sau stabilirea rezultatului alegerilor a avut loc prin fraude de natură să modifice atribuirea mandatelor și poate dispune repetarea scrutinului în secțiile de votare unde s-a constatat frauda.
Cererea de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală se poate face numai de către formațiunile politice care au participat la alegeri, precum și de către candidații independenți.
Ea trebuie să fie depusă la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 24 de ore de la încheierea votării, sub sancțiunea decăderii.
Legea prevede că o astfel de cerere trebuie să fie motivată temeinic și însoțită de dovezi, ea putând fi admisă numai dacă frauda a fost de natură să modifice atribuirea mandatelor.
Soluționarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central trebuie făcută în cel mult 48 de ore de la înregistrare.
Potrivit prevederilor legale, în termen de cel mult 10 zile de la data admiterii cererii de anulare a alegerilor se organizează un nou scrutin în secțiile de votare unde s-a constatat frauda electorală. Operațiunile electorale privind numărarea voturilor și constatarea rezultatelor se suspendă până la obținerea noilor rezultate.
Legea mai stabilește că BEC poate dispune renumărarea voturilor într-o secție de votare sau refacerea centralizării voturilor și a rezultatului alegerilor dintr-un județ, sector sau din secțiile de votare din străinătate, în situația în care constată, pe baza probelor administrate, că au fost comise erori sau au fost înregistrate neconcordanțe între datele înregistrate în procesele-verbale;
BEC are în atribuții și atribuirea mandatelor de parlamentar european.
Pentru partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice și alianțele electorale, pragul electoral de atribuire a mandatelor reprezintă partea întreagă din procentul de 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel național, inclusiv cele primite de candidații independenți.
În funcție de numărul de voturi obținute, BEC repartizează mandatele la nivelul circumscripției naționale pentru listele care au trecut pragul electoral prin metoda d’Hondt.
Candidaților independenți li se pot atribui mandate dacă au obținut, fiecare în parte, un număr de voturi valabil exprimate cel puțin egal cu coeficientul electoral național, reprezentat de raportul dintre numărul total de voturi valabil exprimate la nivel național și numărul de mandate de parlamentari europeni ce revin României.
După soluționarea cererilor de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală și centralizarea rezultatului alegerilor, Biroul Electoral Central validează alegerile, asigură publicarea rezultatului acestora în Monitorul Oficial al României și înmânează candidaților aleși un certificat constatator al alegerii.
