Pedeapsa cu închisoarea ar putea fi înlocuită cu un sistem de amenzi în funcție de gravitatea faptei

Minorii ar putea răspunde penal pentru infracțiuni începând cu vârsta de 12-13 ani, iar pedeapsa cu închisoarea ar putea fi înlocuită, în funcție de gravitatea faptei, cu un sistem de amenzi calculate inclusiv în raport cu situația patrimonială a infractorului. Guvernul a adoptat, miercuri, prin hotărâre, tezele prealabile ale proiectului Codului Penal, care reflectă concepția viitorului Cod ce urmează să fie promovat de ministrul Justiției.
Obiectivele noii reglementări sunt crearea unui cadru legislativ coerent în materie penală, simplificarea reglementărilor de drept substanțial, menită să faciliteze aplicarea lor unitară și cu celeritate în activitatea organelor judiciare, transpunerea în cadrul legislativ penal național a reglementărilor adoptate la nivelul UE și armonizarea dreptului penal material cu sistemele celorlalte state membre ale UE, ca o premisă a cooperării judiciare în materie penală bazată pe recunoaștere și încredere reciprocă, informează Guvernul.
Pedepsele, proporționale cu gravitatea infracțiunii
În privința sistemelor pedepselor, se va crea un mecanism flexibil și divers care va asigura o constrângere proporțională în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, cât și o modalitate eficientă de recuperare socială a infractorului.
De exemplu, amenda ar trebui să aibă o sferă de aplicabilitate lărgită ca pedeapsă unică și ca pedeapsă alternativă la pedeapsa închisorii. Calcularea amenzii se poate face prin intermediul zilelor-amendă, determinarea valorii unei zile-amendă ținând cont și de situația patrimonială a condamnatului, potrivit sursei citate.
În privința răspunderii penale a minorilor, se poate propune vârsta de 13 sau 12 ani pentru angajarea răspunderii penale, în alte țări europene angajarea răspunderii penale putând fi făcută de la 10 ani (Franța, Marea Britanie și Elveția) sau 12 ani (în Grecia și Olanda), arată Guvernul.
Infractorii minori, reeducați
O a doua modificare o va constitui renunțarea la dualitatea de sancțiuni – pedepse și măsuri educative, consacrată acum de Codul penal. Se impune astfel renunțarea completă la pedepse în cazul minorului infractor și instituirea unui sistem sancționator bazat exclusiv pe măsuri educative, incluzând însă și măsuri educative privative de libertate.
Simplificarea categoriilor de infracțiuni
Partea specială va cuprinde principalele infracțiuni, grupate în funcție de valorile sociale a căror ocrotire se realizează prin incriminare. Vor fi avute în vedere, spre a fi incluse în partea specială a codului, categoriile de infracțiuni cu care practica judiciară se confruntă în mod frecvent, cele prin care se aduce atingere unor valori sociale fundamentale pentru o societate democratică, dar și faptele a căror incriminare este impusă de dezvoltarea societății contemporane.
De exemplu, se impune o simplificare a reglementării omorului prin renunțarea la reglementarea a două variante agravante distincte (omorul calificat și omorul deosebit de grav) și reținerea ca elemente circumstanțiale de calificare doar a unor împrejurări care exced posibilitățile de individualizare pe baza limitelor de pedeapsă în varianta tip sau de bază.
În privința violului, definirea va fi diversificată și va fi inclusă și o incriminare distinctă – agresiunea sexuală.
În ceea ce privește infracțiunile care aduc atingere domiciliului, vieții private și corespondenței, vor fi introduse câteva infracțiuni noi – violarea sediului profesional al persoanei fizice sau a sediului persoanei juridice, precum și violarea confidențialității datelor cu caracter personal.
Reglementări și categorii noi de infracțiuni
În materia infracțiunilor contra patrimoniului vor fi reconsiderate limitele legale de pedeapsă în vederea reducerii acestora și vor fi introduse reglementări noi – abuzul de încredere prin fraudarea creditorilor, al înșelăciunii privind asigurările, deturnarea licitațiilor publice sau a exploatării patrimoniale a unei persoane vulnerabile.
În reglementarea infracțiunilor contra înfăptuirii justiției, vor fi incriminate fapte precum obstrucționarea justiției, influențarea declarațiilor, exercitarea de presiuni asupra justiției, compromiterea intereselor justiției, sfidarea instanței, asistența și reprezentarea neloială sau neexecutarea sancțiunilor penale.
În acest capitol vor fi introduse tăinuirea și spălarea de bani, pentru o redactare mai coerentă a textului de lege.
Cadrul infracțiunilor de corupție va fi revizuit, prin preluarea incriminărilor din Legea 78/2000, dar și prin reformularea unor texte.
La infracțiunile de fals vor fi introduse noi incriminări-falsul informatic, falsificarea de mijloace de plată electronice.
Faptele împotriva capacității de apărare vor avea o nouă reglementare, ținând cont de articolul 55 și articolul 73 aliniatul 3 litera F din Constituție și de prevederile Legii 395/2005.
Într-un titlu distinct vor fi introduse infracțiunile de genocid, infracțiunile contra umanității și infracțiunile de război.
În dispozițiile finale și tranzitorii va fi prevăzută data intrării în vigoare a Codului Penal. În acest sens, se va urmări corelarea cu data intrării în vigoare a noului Cod de procedură penală.