Angajatorii cer eliminarea salariului minim, a contractelor colective de muncă (CCM) la nivel național, extinderea contractelor pe perioadă determinată, pentru implementarea flexicurității în România, iar sindicatele consideră aceste solicitări drept „o nouă formă de sclavagism modern”.
Secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan, a declarat, luni, în cadrul unei dezbateri pe tema „Flexicuritatea și dialogul social în România” că securitatea cuprinsă în conceptul de flexicuritate se referă la securitatea întreprinderii, a afacerii, la siguranța locurilor de muncă, siguranță dată de mediul de afaceri, care dacă nu are condițiile necesare nu poate crea și asigura locuri de muncă.
Potrivit lui Pârvan, salariul minim ar trebui eliminat și, de asemenea, contractele colective de muncă la nivel național ar trebui înlocuite cu cele la nivel regional și sectorial, subliniind că sindicaliștii din industria gazului cer un asemenea contract de muncă la nivel regional.
Totodată, reprezentantul AOAR cere și modificări la Codul Muncii, cum ar fi extinderea contractelor pe perioadă determinată sau cele part-time, eliminarea acordului dat de sindicate pentru normele de muncă, reintroducerea convențiilor civile, introducerea statutului de autoangajare, dreptul patronului de a-și recupera cheltuielile cu pregătirea profesională.
Cristian Pârvan a subliniat faptul că procesul de învățare pe parcursul vieții trebuie să capete o „turnură dramatică”. „Trebuie să vedem ce facem în condiții de criză. De exemplu, în privința programului de lucru, dezbătut patru ani la nivelul UE, România nu a avut nimic de spus. Timpul de lucru are o contribuție importantă la flexicuritate, la fel contractele de muncă pe perioadă determinată, sau cele part-time, care la noi au fost respinse”, a afirmat Pârvan.
Reprezentantul AOAR a spus că aceste măsuri ar duce la implementarea conceptului de flexicuritate și în România, dând exemplul Germaniei care nu are ca bază salariul minim și cel al Franței unde există o formulă modernă de autoangajare, țări unde acest concept funcționează.
Pe de altă parte, președinte „Cartel Alfa”, Bogdan Hossu consideră acestea cereri aberante, numindu-le „o nouă formă de sclavagism modern”, subliniind faptul că România nu va renunța niciodată la salariul minim sau la contractele colective la nivel național.
„Deja se discută și spre sfârșitul anului este posibil să fie adoptată o directivă care să oblige toate statele Uniunii Europene să aibă câte un salariu minim pe econimie. Tehnic nu este posibilă această eliminare în România”, a subliniat Hossu.
La rândul său, Pârvan a precizat că patronii sunt conștienți că nu se va renunța la salariul minim în România.
Totodată, secretarul de stat în Ministerul Muncii, Valentin Mocanu a subliniat că ministerul nu intenționează să elimine salariul minim. „Structura salarială din economia reală este destul de ciudată. În zona salariilor mici sunt 1,5 milioane de salariați, în zona salariilor mari, peste 1.000 de euro pe lună sunt 500.000 de angajați, iar în zona de mijloc se află 2 milioane de salariați. Contractul colectiv la nivel național îi obligă pe patroni să plătească salariul minim, dacă se mai plătesc și alți bani pe lângă salariul minim intrăm în zona de evaziune fiscală”, a spus Mocanu.
Și sindicatele și patronatele, dar și partea guvernamentală au fost de acord că dezvoltarea dialogului social este singura modalitate de a implementa flexicuritatea în România.
Potrivit statisticilor, în cel de-al treilea trimestru al anului 2008, 30 la sută din salariați aveau peste 1.000 de lei, iar 70 de procente sub 1.000 de lei, 12 la sută din forța de muncă din România fiind reprezentată de muncitori necalificați, a spus reprezentantul AOAR.
