ONU cere României revizuirea legislației ce reglementează activitatea centrelor de reeducare



Comitetul ONU pentru drepturile copilului a cerut României să revizuiască legislația care reglementează activitatea centrelor de reeducare și să facă eforturi pentru înființarea tribunalelor pentru minori.
Comitetul ONU a apreciat faptul că România are o legislație care stabilește o vârstă minimă de răspundere penală mai mare decât minima acceptată la nivel internațional, dar s-a arătat preocupat față de noua lege privind organizarea judiciară din cadrul strategiei de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007 care înlocuiește obligația de a înființa tribunale specializate pentru minori cu „posibilitatea” de a face acest lucru.
Totodată, reprezentanții Comitetului au cerut ca legislația ce reglementează activitatea centrelor de reeducare (Decretul 545 din 1972), considerată de către Avocatul Poporului învechită și incapabilă să servească interesul superior al copilului, să fie revizuită.
De asemenea, Comitetul a fost preocupat de faptul că nu există o politică națională unitară în domeniul prevenției și că drepturile procedurale ale copiilor sunt violate în faza de anchetă, inclusiv accesul la un avocat sau folosirea forței fizice pentru a obține o declarație sau o mărturisire din partea minorilor.
În acest sens, României i s-a recomandat să ia o serie de măsuri preventive pentru sprijinirea rolului familiei și al comunității în vederea înlăturării condițiilor sociale ce îi împing pe copii să intre în contact cu sistemul de justiție penală, precum și pentru asigurarea dreptului la un proces echitabil, drept care să fie respectat în toate fazele urmăririi penale, inclusiv în cea de investigație.
Comitetul ONU a mai arătat că deși anumiți judecători au beneficiat de pregătire specială pentru a lucra cu copiii, nu se ține întotdeauna cont de acest lucru în momentul încredințării cazurilor. Astfel, o altă recomandare făcută României se referă la faptul că orice copil în conflict cu legea ar trebui să fie judecat în sistemul de justiție juvenilă și niciodată ca adult în instanțele obișnuite.
„Până la înființarea tribunalelor pentru minori, să fie luate toate măsurile prin care să se asigure că dosarele penale în care sunt implicați minori sunt examinate, respectând dreptul copilului la intimitate, de către judecători, consilii judiciare și psihologice special instruite în acest sens. Este necesar să se introducă instituția judecătorilor specializați pentru minori în toate regiunile, care să beneficieze de studiile și pregătirea necesare și de stabilitate”, potrivit documentului transmis României în urma prezentării a două rapoarte periodice.
Reprezentanții Comitetului ONU pentru drepturile copilului au mai arătat că, deseori, copiii sunt privați de libertate în spații de detenție pentru adulți și, deși sunt separați de aceștia, ei nu beneficiază de programe speciale și recomandă asigurarea accesului la educație chiar și atunci când minorii sunt în detenție înaintea procesului.
O altă observație făcută României se referă la faptul că există puține centre de reabilitare și penitenciare speciale pentru minorii aflați în conflict cu legea, pentru aceștia neexistând măsuri sau instituții responsabile cu asistarea lor în vederea reintegrării în societate.
În acest sens, recomandarea vizează aplicarea detenției ca ultimă soluție, pentru o perioadă de timp cât mai scurtă, cu revizuire periodică în vederea retragerii sale.