ONG-urile reunite în Inițiativa pentru o Justiției Curată (IJC) dezaprobă declarațiile ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, cu privire la pedepsele mici pentru infracțiunile de corupție reglementate în proiectul noului Cod penal. În proiectul noului Cod penal, limitele de pedeapsă scad pentru luarea de mită de la 3-12 ani, la 2-7 ani, iar pentru traficul de influență și cumpărarea de influență, de la 2-10 ani, la 1-5 ani, se arată într-un comunicat al IJC.
„Ministerul justifică această decizie prin intenția de a scădea pedepsele prevăzute de lege pentru toate infracțiunile și prin faptul că instanțele de judecată aplică și în prezent pedepse mici pentru faptele de corupție. Această practică a instanțelor a fost criticată constant de Comisia Europeană și de societatea civilă românească, deoarece pedepsele mici sau cele cu suspendare nu reprezintă sancțiuni care să descurajeze practicile corupte. Prin urmare, faptul că instanțele aplică pedepse mici în cazul infracțiunilor de corupție impune o corijare a acestui aspect, nicidecum scăderea limitelor pedepselor legale. Este necesar ca legiuitorul să ridice limita minimă a pedepsei legale și, eventual, să interzică aplicarea măsurilor de suspendare a executarii pedepsei pentru acest gen de infracțiuni”, se arată în comunicatul ONG-urilor.
De asemenea, IJC apreciază că pedepsele mici antrenează, la rândul lor, termene de prescripție mici, care vor duce la imposibilitatea de a finaliza dosarele penale în cauze complexe, asigurând impunitate pentru infractori.
Membrii IJC sunt Academia de Advocacy, Alianța Civică, Asociația Societatea pentru Justiție, Asociația 21 Decembrie, Blocul Național al Revoluționarilor, Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, Freedom House România, Grupul pentru Dialog Social, Sindicatul Național al Lucrătorilor din Penitenciare, Societatea Academică din România și Societatea Timișoara.
Vineri, Cătălin Predoiu, în cadrul unei conferințe de presă, a arătat că articolele din noul Cod penal care sancționează infracțiunile de corupție au fost elaborate „avându-se în vedere reglementarea acestor fapte în Codul penal în vigoare, dar și dispozițiile din Legea 78 din 2000 (Legea de organizare și funcționare a Direcției Naționale Anticorupție – n.r), cu modificările și completările ulterioare”.
Predoiu a precizat că modificările aduse codurilor juridice s-au bazat pe părerea specialiștilor care au stabilit că infracționalitatea se reprimă mai eficient prin prevenție, depistare și condamnare rapidă decât printr-un cuantum foarte ridicat al pedepselor.
Un subiect care a fost pe larg dezbătut în presa centrală a fost că prin aceste coduri se schimbă cuantumul pedepselor, criticându-se faptul că prin această coborâre a maximului pedepselor se încurajează infracționalitatea.
„În general, specialiștii sunt de părere că infracționalitatea se reprimă nu neapărat printr-un cuantum foarte ridicat al pedepselor, prin maxime foarte ridicate, ci se reprimă prin prevenție, depistare și prin condamnarea rapidă a celor care comit infracțiuni. Aceasta este practica europeană”, a declarat Cătălin Predoiu.
Proiectul privind Codul civil a fost aprobat, miercuri, de Guvern, după ce săptămâna trecută au fost avizate de către Executiv Codul penal, Codul de procedură penală și Codul de procedură civilă.
Documentele sunt transmise Parlamentului, iar Guvernul intenționează să își asume răspunderea în luna mai pentru aprobarea acestora.
