Vicepreședintele Camerei Deputaților Bogdan Olteanu a declarat, miercuri, la dezbaterea Legilor siguranței, că există multe alte servici secrete, pe lângă SRI și SIE, care nu se află sub control parlamentar nici măcar formal, calificând controlul parlamentar drept o „simulare”. „Ne jucăm de-a controlul parlamentar și ei se joacă de-a raportarea. (…) În acest moment e o simulare de control parlamentar asupra unor servicii de informații din România – SRI și SIE. Există nenumărate alte servicii de informații în România – mai aflăm de unul, de altul, înțeleg că acum avem unul nou la Ministerul Turismului – care nu se află sub control parlamentar nici măcar formal”, a susținut Bogdan Olteanu.
El a ținut să menționeze că nu a avut o colaborare cu serviciile, nici măcar când era președinte al Camerei Deputaților.
„Cel puțin atâta vreme cât eram factor constituțional (președinte al Camerei – n.r.) nu a existat o colaborare. În perioada aceea am primit, dacă nu mă înșel, două note din partea serviciilor de informații. Una avea oarece sens, iar una era atât de evident de poliție politică încât am trimis-o înapoi fără s-o discut și fără să mai am ce să zic despre ea. Am discutat cu niște colegi, fără să le spun conținutul, doar spunându-le că a existat așa ceva și de atunci nu am mai primit nici una. Problema ține însă de faptul că nu funcționează o asemenea relație nici măcar în limitele cadrului legislativ parlamentar”, a spus liberalul.
El a declarat, în acest context, că „raportul de activitate al acestor servicii e de un formalism incredibil” și nu cuprinde nimic din ceea ce ar putea să facă Parlamentul să înțeleagă sau să judece ceea ce face seviciul respectiv din două motive fundamentale: lipsa informațiilor referitoare la sursele de bani și la operațiuni.
„Cred că avem nevoie să ne creștem capacitatea noastră instituțională – noi, Parlamentul să fim în stare să controlăm – dar înainte să fim noi în stare să controlăm, să avem pe ce bază să controlăm. De aceea eu cred că avem nevoie de aceste legi repede care să fie o garanție a controlului parlamentar asupra serviciilor, controlul asupra banilor și asupra operațiunilor. Până nu facem asta, nu va exista nici un fel de control democratic asupra serviciilor de informații. Ele vor fi zăgăzuite de propria conștiință, de propriile preocupări, de propriile interese eventual, dar nu de altceva”, a apreciat Bogdan Olteanu.
El a ținut își exprime regretul pentru eșecul fostei guvernări de a aproba pachetul de legi, blocat la Senat, menționând că actuala „majoritate parlamentară este interesată în folosirea forței accesului la servicii de informații”.
La rândul său, vicepreședintele PNL Norica Norica a subliniat că mai există încă 20.000 de dosare secretizate la SRI, menționând că cele 20.000 de persoane sunt probabil „parțial active”.
„Încă mai avem 20.000 de dosare secretizate la SRI, ceea ce înseamnă că încă mai avem 20.000 de persoane care au o problemă de istorie personală într-un fel sau altul și mă întreb dacă toate aceste dosare vizează siguranța națională. E cam mult. Probabil aceste 20.000 de persoane sunt parțial active, sunt cele care formează opinii, manipulează și mă întreb în beneficiul cui”, a spus Nicolai.
Ea a subliniat „atunci când un stat nu are reacții la criză, și este o certitudine că reacția României este departe de a fi o reacție coerentă și nu există un management al crizei”, serviciilor secrete trebuie să li se dea „șansa să-și construiască o altă viziune, de eficineță”.
„Pentru că n-o să plătim servicii de informații ca să avem tot show-uri la televiziune, tot felul de chestiuni care credibilizează sau decredibilizează pe unii sau pe alții, deci pentru un joc de bucătărie politică meschină și internă”, a apreciat Nicolai, menționând că un stat care nu are capacitatea să-și coaguleze un sistem de informații coerent este un stat vulnerabil și România din acest punct de vede este un stat vulnerabil.
La rândul său, secretarul general al PNL, Radu Stroe, a afirmat că există riscul ca noua putere „să treacă peste aspecte foarte importante legate de activitatea serviciilor de informații, aspecte ce ar putea afecta respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor”.
Stroe a invocat faptul că primul aspect se referă la „eficiența controlului parlamentar” și și-a exprimat susținerea pentru înființarea „unei comisii parlamentare unice de control al serviciilor, cu două sau trei subcomisii”.
„După patru ani ca președinte al comisiei SRI, nu pot fi sigur că pot spune că există control civil 100% asupra serviciilor de informații”, a subliniat Radu Stroe, care a militat ca noile legi din domeniul securității naționale „să interzică ofițerului de informații dreptul de a efectua acte premergătoare urmăririi penale”, pe motiv că „serviciile nu pot fi cureaua de transmisie ale altor instituții ale statului”, ca serviciile sau persoanele angajate de acestea „să nu poată derula activități economico-financiare de orice fel” și restrângerea sferei domeniilor unde pot activa ofițeri de informații sub acoperire.
„Să nu mai regăsim ofițeri de informații în Parlament, Guvern, presă, sindicate sau magistratură”, a spus Stroe, menționând că înființarea unei Autorități de Interceptare a Comunicațiilor ar elimina suspiciunile privind fapte la care recurg serviciile în ceea ce privește înregistrarea convorbirilor telefonice.
Prezent la debzbatere, senatorul UDMR Verestoy Attila a apreciat că România are „prea multe servicii de informații”.
„Suntem mulți care credem că n-avem nevoie de atâtea servicii. România trebuie să-și respecte propria dimensiune, nu trebuie să menținem noi pacea în lume”, a spus Verestoy, susținând că problema legilor securității este: „Cine îi păzește pe păzitori?” și „cât de profund și cât de eficient este acel control”.
Pe de altă parte, senatorul UDMR a menționat că CSAT este un guvern paralel, de care, în opinia sa, n-ar mai fi mare nevoie” și ar fi bine să „aibă rolul de coordonare a activităților, nu de control”.
De asemenea, vicepreședintele Comisiei pentru Apărare, George Scutaru, a menționat că în demersul creării unui nou cadru legislativ, „PDL va veni la dezbateri cu un pachet de legi de acum trei ani, care a creat multe dispute la vremea aceea”.
El a ținut să facă istoricul parcursului legislativ al pachetului de legi girat de Guvernul Tăriceanu, dar blocat de CSAT pe motiv că nu avea avizul conform, că Legea SRI, SIE și Legea privind înființarea Autorității Naționale pentru Interceptarea Comunicațiilor au fost adoptate tacit și se află la Senat de aproape un an jumătate și de șase luni la Juridică”.
Scutaru a anunțat însă, că una din legile cuprinse în pachetul legilor securității naționale, Legea privind Statutul Ofițerului de informații „ar putea fi adoptată până la sfârșitul sesiunii”, iar celelalte legi ar putea fi adoptate „până la sfârșitul anului”.
El a conchis că, în condițiile în care certificatul ORNISS s-a eliminat, acest lucru poate fi „un pretext foarte bun pentru servicii pentru a spune parlamentarilor că nu pot pune la dispoziție anumite date și informații”.
