Circa 30% dintre furnizorii de produse medicale din România fie vor face restructurări, fie vor da faliment în 2009, din cauza efectelor crizei financiare și neachitării de către spitale a datoriilor de 85 milioane euro acumulate în perioada 2005-2008, potrivit președintelui AFPM, Mihnea Ioan Grecu. „Furnizorii de materialele sanitare și aparatură medicală au fost afectați încă de anul trecut de deprecierea monedei naționale, de fluctuația cursului de referință și de blocajul bancar care a determinat neacordarea de credite pentru capitalul de lucru. În plus, toate achizițiile s-au anulat la sfârșitul lui 2008, în condițiile în care, în anii anteriori, cele mai multe achiziții se făceau în această perioadă. Astfel, apar dificultăți legate de fluxul de numerar necesar pentru derularea activității. În acest condiții, cred că anul 2009 va fi unul de criză profundă, fenomen care va continua și în 2010”, a declarat pentru MEDIAFAX șeful Asociației Furnizorilor de Produse Medicale (AFPM).
El a apreciat că în 2009 aproximativ 30% dintre firme, în special cele mici, ar putea să facă restructurări masive de portofoliu, să reducă numărul de angajați la jumătate, să restrângă operațiunile în teritoriu sau chiar să dea faliment.
Pe piața de echipamente medicale sunt între 700 și 800 de firme, iar importul reprezintă 95% din valoarea pieței, potrivit datelor AFPM.
Grecu a precizat că recesiunea atins și companiile internaționale de echipamente medicale care au devenit mai drastice în ceea ce privește plata creanțelor.
„Suntem într-un context nefavorabil al pieței de echipamente la nivel mondial, marii furnizori fiind afectați de aceeași criză. În anii anteriori, furnizorii din România aveau susținerea acestora în ceea ce privește termenele de plată, ținând cont că statul plătește la 200-300 zile. Acum, din cauza problemelor financiare de pe piețele internaționale, nu ne mai bucurăm de aceeași clemență, ci trebuie să facem plata fie în avans, fie la termen foarte strânse”, a adăugat Grecu.
De asemenea, criza economică va duce la scăderea ponderii sistemului privat în vânzările anuale de echipamente, în prezent de 40%.
„Ponderea se va reduce în 2009 pentru că vor fi companii de servicii medicale care vor da și ele faliment din aceelași motive. Singura variantă ar fi ca populația să plătească serviciile medicale din fondurile proprii „, este de părere președintele AFPM.
Reprezentantul AFPM a apreciat că piața de echipamente medicale ar putea să scadă în acest an cu 20%, în 2008 vânzările de aparatură ridicându-se la 200 milioane euro.
„Bugetul național pentru sănătate va fi diminuat de la 6% la 3,6% din Produsul Intern Brut, în condițiile în care și acesta va fi mai mic. Din buget, 15% va fi alocat pentru echipamente, astfel că pentru 2009 estimăm o scădere a cifrei de afaceri a tuturor firmelor cu până la 30%”, a apreciat Grecu.
El crede că în 2009 vor avea loc achiziții importante, mai ales prin preluarea de marile companii a firmelor mai mici, nevoite să își restrângă activitatea.
„Vom asista și la asocierea marilor firme în consorții pentru a acoperi cu portofoliu divers toată piață”, a explicat reprezentantul asociației.
Alt factor care a influențat negativ piața de produse medicale este legat de suma alocată pe cap de locuitor pentru achiziționarea de produse medicale.
„Din punct de vedere demografic, România este apetisantă, dar în ceea ce privește consumul pe cap de locuitori suntem la coada Europei”, a precizat Grecu.
România se plasează pe ultimul loc în rândul statelor membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește suma alocată pe cap de locuitor în 2007 pentru materiale medicale de diagnostic, cu 3,5 euro/an, potrivit datelor Asociației Europene a Producătorilor de Material Diagnostic. Pe primele locuri se plasează Austria, cu 26,4 euro pe an, Franța- 25,9 euro pe an și Germania – 24,8 euro pe an.
Pe lângă criza economică, furnizorii de materiale sanitare din România se confruntă și cu neplata creanțelor de către spitalele, datoriile de circa 85 milioane euro fiind acumulate în perioada 2005-2008.
Asociația Furnizorilor de Produse Medicale a atras atenția, la sfârșitul lunii februarie, că firmele membre vor intra în imposibilitatea de a furniza materiale sanitare către spitale și laboratoare medicale, din cauza lipsei fondurilor necesare.
„Problema este că spitalele nu pot închide ușile, așa că angajarea de achiziții, chiar peste buget, are o explicație. În unele cazuri are legătură și cu management defectuos, însă trebuie să ținem cont că există spitale care își plătesc datoriile, la fel cum există și unități cu restanțe istorice, cu care noi suntem în litigiu”, a adăugat Grecu.
Printre unitățile cu cele mai mari datorii se numără Spitalul Județean Târgu Mureș, Spitalul Județean Arad, Spitalul Județean Slatina, Spitalul Municipal Sighetu Marmației, Spitalul de Cardiologie Timiș, Spitalul Județean Piața Neamț, Spitalul Municipal Târgu Secuiesc, Spitalul Orășenesc Adjud, Spitalul Județean Tulcea și Spitalul Județean Cluj.
În ceea ce privește Capitala, Grecu a dat ca exemplu de unități rău-platnice Spitalul Clinic Colentina și Spitalul Municipal.
AFPM grupează peste 80% din piața de profil.
