Membrii Comisiei de alimentație și nutriție a Ministerului Sănătății Publice (MSP) cer conducerii instituției să își definitiveze poziția față de Legea privind alimentele nesănătoase, în condițiile în care se tergiversează aprobarea listei alimentelor care pot fi consumate de copii în școli.
Conf. dr. Gabriela Roman, medic specialist în diabet, nutriție și boli metabolice, membru al comisiei, a declarat, joi, într-o conferință de presă, că nimeni nu ar avea de ce să intervină în întocmirea listei, cu atât mai puțin patronatul din alimentație, Romalimenta, care a modificat lista specialiștilor în interesul propriu, transmite corespondentul MEDIAFAX.
„Suntem puși în fața unei tergiversări din partea ministerului. Cerem ca MSP să stabilească clar poziția și să își manifeste dorința ca acesată lege să meargă mai departe așa cum este. Noi, specialiștii în nutriție am întocmit lista alimentelor în conformitate cu datele științifice, ale Organizației Mondiale a Sănătății. Nu înțelegem de ce se tergiversează și nu apare această lege”, a afirmat Roman.
Potrivit acesteia, Ministerul Sănătății Publice trebuie să aplice legea în baza listei elaborate de Comisia de alimentație și nutriție, care reunește specialiști în nutriție și diabet.
Gabriela Roman a subliniat că nu înțelege de ce lista comisiei a fost transmisă de conducerea MSF patronatului Romalimenta, deși Romalimenta nu este parte a Ministerului Sănătății Publice și nu are în atribuții întocmirea unor liste de alimente nesănătoase pentru copii.
Deputatul independent Mircia Giurgiu, inițiatorul legii privind o alimentație sănătoasă pentru copii, a declarat, în aceeași conferință de presă, că dacă Ministerul Sănătății Publice va aproba, prin ordin, altă listă decât cea a propriei comisii, va ataca ordinul în contencios administrativ, și va cere ministrului Eugen Nicolăescu să dea explicații în fața Parlamentului pentru neaplicarea unei legi votate și promulgate de președintele României.
Giurgiu l-a acuzat pe ministru că pune interesele patronatului din alimentație mai presus de sănătatea copiilor.
Lista alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor, elaborată de Comisia de alimentație și nutriție a Ministerului Sănătății Publice, conține alimente cu conținut ridicat de calorii, alimente cu conținut mare de zahăr (prăjituri, bomboane, acadele, băuturi răcoritoare), alimente cu conținut mare de grăsimi (hamburgeri, pizza, cartofi prăjiți, produse de patiserie, prăjeli, maioneze, mezeluri grase), alimente cu conținut mare de sare (chips-uri, covrigei, sticks-uri, snacks-uri, alune sărate), alimente neambalate și neetichetate.
Nutriționiștii care au întocmit lista susțin că toate acestea pot fi înlocuite cu fructe, salate, lactate degresate și apă în loc de sucuri, la fel cum se întâmplă în școlile din Franța, SUA sau Marea Britanie.
Datele statistice arată că, la nivel național, aproximativ 35% dintre copiii sub 16 ani suferă de obezitate.
În luna mai, președintele Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, Nicolae Hâncu, estima că efectele legii anti fast-food se vor vedea în mod semnificativ după un an, iar tot de atunci va scădea numărul copiilor care suferă de boli induse în urma alimentației nesănătoase.
În aceeași lună, Camera Deputaților a adoptat o inițiativă legislativă care prevede că în incinta unităților de învățământ de stat și particular este interzisă prepararea, comercializarea și distribuirea alimentelor nerecomandate școlarilor și preșcolarilor.
Propunerea legislativă, inițiată de deputați din mai multe partide, se intitula „proiect de lege pentru o alimentație sănătoasă în unitățile de învățământ preuniversitar” și a fost adoptată de deputați cu 186 voturi „pentru”, niciun vot „împotrivă” și trei abțineri.
Potrivit actului normativ, Ministerul Sănătății urma să întocmească și să actualizeze o listă a alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor, în funcție de indicațiile specialiștilor în nutriție. Inspectoratele școlare urmau să preia această listă și să o comunice unităților de învățământ.
