Vicepreședintele PNL Norica Nicolai a declarat, marți, într-o conferință de presă, că prevederile proiectului de Cod civil aflat în dezbaterea Parlamentului reiau „filosofia comunistă a presei” și i-a cerut ministrului Predoiu să elimine capitolul referior la presă. „E inadmisibil ca efectul și filozofia care a stat la baza legii comuniste a presei să fie reluat cu evidență și obstinație în actualele prevederi ale Codului Civil. (…)Codul civil pe care actualul Guvern intenționează să-l promoveze fără nici un fel de dezbatere publică, ci doar printr-o formulă ocultă de asumare a răspunderii și dispozițiile pe care acest proiect de lege le prevede sunt în foarte multe dintre situații dispoziții care sunt de tristă amintire. Întotdeauna în societățile totalitare se încearcă restrângerea exercițiului acestui drept care vizează libertatea de expresie”, a susținut Norica Nicolai.
Vicepreședintele PNL i-a solicitat în acest context ministrului Justiției să retragă capitolul referitor la presă din Codul civil.
„Îi cer domnului Predoiu, care și-a continuat mandatul pentru a veni în fața publicului cu astfel de aberații care constrâng libertatea de gândire, să retragă în totalitate acest capitol. Și dacă se dorește în România o Lege a presei acest lucru să se facă în dezbatere publică la solicitarea comunității profesionale, și nu prin introducerea într-un cod care se dorește a fi adoptat prin asumarea răspunderii a unui capitol care să vizeze presa. E imoral să se procedeze în acest mod”, a afirmat Norica Nicolai.
Fostul senator liberal a apreciat că este pentru prima oară când într-un Cod Civil se introduc „noțiuni de procedură care să vizeze acordarea dreptului la replică, modul în care această instituție se realizează și măsurile de despăgubire care vizează expres jurnaliștii”.
Ea a adăugat că, în opinia sa, modul în care promovează legislația de reformă a justiției, cea civilă și cea penală guvernul Boc este foarte asemănător cu ceea ce spunea Figaro într-o celebră operă – „Cu condiția să nu vorbești nici de autoritate, nici de cult, nici de politică, nici morală, nici de cei suspuși, nici de cei cu greutate, nici de operă sau de alte spectacole, nici de nimeni care să însemne ceva”, cu aceste condiții ești, deci, liber să tipărești tot ce vrei sub controlul a doi sau trei cenzori!”.
În plus, liderul PNL a menționat că reversul prevederilor referitoare la Codul civil va fi că „opinia publică se va teme să aibă opinii în legătură cu ceea ce se întâmplă în societate”.
„Se dorește prin aceste prevederi, în opinia mea, să încercăm să difuzăm o teamă generală încorsetând și una din puținele instituții din această țară care funcționează relativ liber”, a spus Nicolai.
Reglementările referitoare la apărarea drepturilor personale nepatrimoniale din noul Cod civil au creat dezbateri aprinse, vineri, între ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, și jurnaliștii care au reclamat că este o lege a presei mascată prin care li „se pune botniță”.
Jurnaliștii și-ar arătat revolta față de prevederile din cartea I din proiectul de Cod civil, Titlul V – „Apărarea drepturilor personale nepatrimoniale”.
„Se impune o procedură de ordonanță prezidențială; practic, suntem puși la zid, să răspundem cu o viteză extraordinară, să aducem probe, la tribunal, că altfel, riscăm să decădem, să fim considerați că am refuzat publicarea unor drepturi la replică și dreptul la rectificări, cu consecința unor sancțiuni penale, nu? ” , a spus unul dintre jurnaliștii prezenți la conferință
Articolul 264 privitor la Dreptul la replică stabilește că orice persoană ale cărei drepturi sau interese legitime au fost lezate în mod direct prin prezentarea în presa scrisă sau audiovizuală a unor fapte neadevărate beneficiază de dreptul la replică.
De asemenea, o altă propunere din textul proiectului de Cod civil este cel care stabilește procedura prin care o persoană care se simte lezată solicită un drept la replică.
„Instituția de presă sesizată trebuie să informeze pe autorul răspunsului, în termen de cel mult două zile de la data primirii cererii de replică, despre data, ora și emisiunea când se va publica ori difuza răspunsul sau, în cazul când se solicită intervenția directă pe post, dacă va permite și asigură efectuarea acesteia. Atunci când instituția de presă refuză fie publicarea ori difuzarea replicii, fie intervenția directă pe post, se vor comunica de îndată motivele acestui refuz”, este unul dintre articolele care au creat reacții vehemente.
„La ora aceasta, dumneavoastră aveți o temere legată de posibilitatea de a se restrânge dreptul la liberă informare, și dreptul dumneavoastră, de a practica profesia, ca urmare a unor acțiuni judiciare. Eu înțeleg această temere și, în niciun caz, nu suntem pentru restrângerea acestor drepturi. De altfel, trebuie să știți că, și în prezent, textele legale, în vigoare, permit celor care se simt lezați în drepturile lor patrimoniale și nepatrimoniale, să vă acționeze în instanță, pe dispoziții care sunt în vigoare. Inclusiv, din Codul Civil al lui Cuza”, a susținut Cătălin Predoiu.
Față de prevederile referitoare la presă din proiectul Codului Civil au protestat și Clubul Român de Presă, Asociația Jurnaliștilor din România, Federația Română a Jurnaliștilor MediaSind, Federația Europeană a Jurnaliștilor.
