Parlamentarii s-au reunit, luni, în plen comnun, pentru asculta textul moțiunii de cenzură „Marea păcăleală PDL-PSD”, citit de Varujan Vosganian, moțiunea urmând să fie dezbătută și votată, miercuri, conform deciziei conducerilor celor două Camere ale Parlamentului. La ședința de plen consacrată prezentării moțiunii de cenzură și-au înregsitrat prezența 276 de senatori și deputați, fiind absenți 195 de parlamentari.
Liderii PNL și UDMR au depus lunea trecută, la biroul președintelui Senatului, moțiunea de cenzură „Marea păcăleală – PDL-PSD”, semnată de 124 de parlamentari ai Opoziției și care vizează „sancționarea a patru luni de eșec în ceea ce privește politicile fiscal-bugetare”.
„Moțiunea de cezură cuprinde o primă parte, care sancționează modul în care, prin demagogie, Guvernul a fost recidivist în a nu-și îndeplini promisiunile, apoi o componentă legată de falimentul politicii bugetar-fiscale, cu cifre care arată subfinanțare și compromiterea reformei în numeroase domenii. Alocăm apoi un spațiu amplu OUG 37/2009, care vizează structurile administrației locale și compromite dreptul la cariera fuincționarilor publici. A patra componentă e legată de o concluzie care spune că, în loc să lupte împotriva crizei, Guvernul nu face decât să fie un factor de agravare a acesteia, astfel încât, lesne de înțeles, prima măsură anticriză pe care o propunem este demiterea Guvernului PDL-PSD”, a declarat atunci senatorul PNL Varujan Vosganian, fost ministru de Finanțe.
În textul moțiunii de cenzură, parlamentarii PNL și UDMR propun demiterea Guvernului PDL-PSD, ca primă măsură în lupta eficientă anticriză, după 17 pagini de critici, reproșuri și acuze legate de politica fiscal-bugetară și măsurile luate de Executiv, pentru repolitizarea șefilor de deconcentrate și promisiunile neonorate.
„Se tot dă vina pe criza economică. Să încetăm cu această justificare. Cea mai mare parte din observațiile cuprinse în prezenta moțiune de cenzură nu au drept cauză criza economică, ci modul în care o guvernare defectuoasă naște noi surse de criză. România are nevoie de un guvern care să depășească efectele crizei, nu de un guvern care să-și justifice eșecurile prin criză. România este în criză economică, dar actualul Guvern PSD-PDL este un factor de agravare a crizei. Motiv pentru care, ca o primă măsură eficientă de luptă împotriva crizei economice, propunem demiterea actualului Guvern”, se arată în finalul textului moțiunii de cenzură a PNL-UDMR.
Semnatarii au menționat în debutul moțiunii de cenzură că „Ordonanța de Urgență nr. 34⁄2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale marchează eșecul politicii bugetar-fiscale a Guvernului PDL- PSD”.
Ei au criticat faptul că Ordonanța rectificării bugetare, deși „ar fi trebuit să fie un instrument de corecție a erorilor flagrante conținute în Legile bugetare adoptate la sfârșitul lunii februarie”, adaugă „noi dovezi ale lipsei de realism și de responsabilitate ale guvernării actuale”.
„Reperul de moralitate al oricărei guvernări îl constituie modul în care aceasta își îndeplinește promisiunile din campania electorală, a căror reflectare fidelă trebuie să fie programul de guvernare. În această privință ne aflăm în fața unui abandon total de la principiile morale. Guvernul Boc nu este doar vinovat de imoralitate, dar este de-a dreptul recidivist”, se arată în textul moțiunii de cenzură.
În plus, semnatarii au criticat faptul că Guvernul Emil Boc i-a acuzat pe liberali că au cheltuit fondurile din privatizare, fără să explice națiunii române că aceste sume sunt, în continuare, la dispoziția Guvernului și că evoluția ratei dobânzii a făcut ca, de fapt, deciziile Guvernului liberal „să economisească banii țării și nu să-i risipească”.
„Când e să inventați ținte de carton, să defăimați pe alții ca să vă ascundeți în spatele colbului stârnit de calomnii, banii nu mai sunt. Când e să acoperiți propriile găuri, brusc, banii reapar. Ce alchimie e asta, domnii mei, alta decât cea a minciunii?”, se întreabă semnatarii moțiunii de cenzură împotriva rectificării bugetare și a OUG privind deconcentratele.
Aceștia au menționat că aplicarea OUG 37 va avea consecințe previzibile: „Vor fi schimbați toți conducătorii serviciilor publice deconcentrate, vor fi numiți oameni politici și se va crea o relație inedită între conducători din administrația publică centrală și locală – o struțo-cămilă românească în administrația publică, prin care prefectul, înalt funcționar public, va coordona serviciile publice deconcentrate conduse de oameni politici, care nu mai sunt funcționari publici”, o altă „consecință însă și mai gravă este că se cam termină astfel, înainte de a începe, mult trâmbițata descentralizare”, mai spun semnatarii în moțiunea de cenzură”.
Aceștia le-au reproșat guvernanților că nu au prezentat niciodată lista „datoriilor” lăsate de PNL, dar și faptul că de fiecare dată au prezentat sume diferite, scăzând de la 8 miliarde de lei la mai puțin de 2 miliarde de lei, neinformând corect opinia publică privind procedurile legate de plata facturilor, de faptul că ele nu grevează execuția bugetară a anului 2009.
În ceea ce privește OUG 37 prin care se politizează numirea șefilor de deconcentrate, semnatarii menționează că aplicarea acestui act normativ „anulează întregul proces de reformă pe care l-a făcut România, începând cu 1999, în privința modernizării administrației, a constituirii corpului funcționarilor publici, a depolitizării corpului funcționarilor și a administrației publice”.
„Această ordonanță reprezintă un atentat grav împotriva democrației în România și riscă să scoată statul român din cadrul european în ceea ce privește reforma în domeniul administrației publice. De fapt, prin acest act normativ, nu se prevede altceva decât politizarea tuturor serviciilor deconcentrate”, mai spun parlamentarii din Opoziție.
Pe de altă parte, liberalii, împreună cu parlamentarii UDMR, au calificat programul de guvernare al PDL-PSD drept „cel dintâi gest de dispreț la adresa alegătorilor”, criticând acest text care nu conținea „cea mai mare parte a promisiunilor anunțate cu surle și trâmbițe în campania electorală”, printre care creșterea salariilor cu 50% la profesori, majorarea cu 50% a pensiilor pentru grupele I și II de muncă; menținerea punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut pe economie; dublarea pensiilor agricultorilor; reducerea TVA la 5% pentru alimentele de bază, alocarea a 6% din PIB pentru educație și sănătate, construcția a aproximativ 1.000 km de autostrăzi sau acordarea unui ajutor de 25.000 euro tinerilor fermieri.
Aceștia au ținut să critice și modul în care a fost conceput bugetul de stat, dar și faptul că „Guvernul invocă, pentru toate problemele, criza economică”.
„Toate avertismentele pe care le-am adresat Guvernului potrivit cărora abaterea de la realitate e de cel puțin opt miliarde de euro au rămas fără rezultat. Iată că, după doar câteva săptămâni, de această dată în urma expertizei FMI, Guvernul a trebuit să se supună acestei evidențe. Din erorile sale de previziune, Guvernul „recunoaște” o diferență de peste șase miliarde de euro. Rectificarea bugetară agravează situarea Guvernului în afara realității economice. Deficitul bugetului consolidat ar urma să fie de 4,6% din PIB adică 24,3 miliarde de lei”, mai spun foștii guvernanți.
Aceștia au criticat și faptul că „Ministerul Finanțelor Publice a ținut sub strașnic secret rezultatele primului trimestru”, pentru a nu se constata cât este de aberantă previziunea fiscal-bugetară, acuzându-i pe guvernanți că vor abandona investițiile.
„Pe cine vreți să păcăliți, stimați guvernanți? În condițiile în care trendul acesta, în ce privește veniturile, se păstrează, e limpede că veți abandona proiectele investiționale. Ceea ce înseamnă nu doar că nu veți fi în stare să începeți proiecte noi, dar veți abandona și mare parte din proiectele aflate în derulare, cu deosebire pe cele din mediul rural. Pentru că, nu-i așa, cum bine spunea președintele Traian Băsescu și-l încuviința cu promptitudine premierul Boc, banii abia ar putea ajunge pentru salarii și pensii”, au apreciat semnatarii moțiunii.
Mai mult, au subliniat că actualii guvernanți ar trebui să-și corecteze erorile evidente, în loc să fie așa „buni” specialiști în guvernare liberală.
„Anii de guvernare liberală au fost cei mai buni ani, din punct de vedere economic, din întreaga istorie modernă a României, în condițiile în care, de la jumătatea anului 2007, economiile occidentale au început să resimtă efectele crizei financiare și economice. Da, veți spune, dar acum e criză și în România. De acord. Și ce-i de făcut? Ne-ați anunțat acum cinci luni că faceți o mare coaliție, mare, mare de tot pentru a salva România de criză. Care este bilanțul acestor luni de guvernare ? O criză în fața căreia se vede limpede că nu aveți niciun fel de răspuns”, mai spun semnatarii moțiunii.
În acest context, parlamentarii PNL și UDMR au criticat ideile aruncate pe piață în vederea soluționării crizei financiare cum ar fi „impozitul forfetar”, care „împovărează contribuabilii, marcând, practic, sfârșitul cotei unice de impozitare, de 16%” și este „un obstacol în calea mediului de afaceri, deoarece acest impozit nu este corelat cu capacitatea de plată a firmelor”.
Moțiunea urmează să fie dezbătută și votată de Palrament, miercuri, începând cu ora 9.30.
