Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a respins, joi, cu patru voturi „împotrivă” și trei „pentru”, numirea în funcția de procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a Monicăi Șerbănescu. Vicepreședintele CSM, Grațiana Isac, a anunțat, după aproape o oră și jumătate de deliberări, că Secția de procurori a Consiliului a avizat negativ propuneea ministerială de numire a Monică Șerbănescu la conducerea DNA.
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dezbătut, joi, propunerea ministrului Justiției de numire a Monicăi Șerbănescu în funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție.
Deși procurorul Liviu Dăscălescu l-a amendat pe ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, pentru întârzierea cu care a fost transmisă la CSM propunerea de numire a Monicăi Șerbănescu, susținând că astfel a supus-o la un stres suplimentar, aceasta s-a prezentat în fața membrilor Consiliului cu un plan managerial învățat.
În pledoaria Monicăi Șerbănescu au fost utilizate frecvent cuvintele „independența procurorilor”, „eficiență”, „credibilitate”. La majoritatea întrebărilor puse de membrii CSM, Monica Șerbănbescu nu a dat răspunsuri concrete privind măsurile pe care le va lua pentru eficientizarea și credibilizarea DNA pe care ea le-a reclamat.
Procurorul general Codruța Kovesi a fost singurul membru al CSM care a pus întrebări ce vădit au deranjat-o pe Monica Șerbănescu.
Întrebată când a făcut ultimul rechizitoriu, având în vedere că din 1994 a lucrat numai la Direcții Judiciare, Șerbănescu a invocat rechizitoriile realizate cu viitorii magistrați la Institutul Național al Magistraturii, în timpul cursurilor de pregătire.
Chestionată în legătură cu „un dosar adevărat”, Șerbănescu a spus că în cei 18 ani de carieră a făcut numeroase rechizitorii, afirmând totodată că, în calitate de procuror de instanță, i-a fost sporită abilitatea de a identifica greșelile procurorilor din rechizitorii.
O altă întrebare care a tensionat atmosfera din cadrul ședinței Secției de procurori a CSM a fost în legătură cu condițiile necesare de a fi procuror la DNA, respectiv cea de rezistență la stres.
„În luna mai 2007, ați transmis un memoriu procurorului general prin care, deși intrați în ședința de judecată de două ori pe lună, ați solicitat să se revină asupra deciziei prin care ați fost mutată la Biroul reprezentare pe motiv că sănătatea vă este precară și nu vă permite să susțineți acest efort. Actele medicale atestau că trebuie să evitați efortul fizic și emoțional”, a spus Kovesi, întrebând-o pe Șerbănescu cum va putea, în aceste condiții, să conducă DNA.
Vizibil iritată, Șerbănescu a spus că nu a avut nicio zi concediu medical și oricărui procuror cu volum mare de muncă i se poate întâmpla să ia un Distonocalm. Pe de altă parte, Șerbănescu a spus că începând din 2003 a avut anumite probleme cardiace.
Procurorul Monica Șerbănescu a susținut în fața membrilor Secției de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), după reluarea dezbaterilor privind numirea sa la conducerea Direcției Naționale Anticorupție, că poate obține rezultate ca șef al DNA indiferent de calendarul electoral.
Audiată în ședința Secției de procurori a CSM, Monica Șerbănescu a arătat că DNA nu este o instituție nouă pentru ea, întrucât în 2003 a înființat secția judiciară a Direcției.
Ca măsuri imediate, Șerbănescu a spus că urmează să identifice stocul de dosare și să ia măsuri administrative pentru accelerarea soluționării actelor de urmărire penală, în paralel cu identificarea cauzelor aflate pe rolul instanțelor, în care sunt așteptate soluții de condamnare definitivă.
Ea a precizat că nu cunoaște stadiul dosarelor aflate la instanțe, dar că și-a propus să nu conserve situația existentă la DNA. Monica Șerbănescu a mai spus că urmează să facă o evaluare internă a instituției, să consolideze DNA. Ea a făcut referire la regulamentul DNA, care a fost aprobat în 2006 fără avizul CSM.
Totodată, Monica Șerbănescu a precizat că DNA poate fi apreciată pe două planuri, respectiv resurse umane și materiale. În acest context, Șerbănescu a arătat că între 2005 și 2007 au fost foarte multe fonduri aflate la dispoziția procurorului șef, acordate pentru realizarea infracțiunilor de flagrant delict, sume care nu au fost folosite și au fost returnate.
Monica Șerbănescu a pledat pentru imparțialitate, profesionalism și obiectivitate, apreciind că procurorii anticorupție trebuie să își asume statutul de magistrat independent.
Totodată, Monica Șerbănescu s-a caracterizat a fi un „procuror incomod de corect și curat”, susținând că probitatea și bunele intenții pe care le are vor ajuta Direcția Națională Anticorupție (DNA) să satisfacă cerințele societății civile și ale comunității internaționale.
La începutul ședinței, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a spus că, având în vedere cele șapte camere de luat vederi și pleaida de jurnaliști și reprezentați ai societății civile, îi demonstrează că se discută mai mult despre DNA decât propunerea de numire a Monicăi Șerbănescu.
„Discutăm, cred, prin prisma acestei propuneri, o viziune despre DNA. Ce îmi doresc ca ministrul al Justiției este ca această instituție (DNA – n.r.) să continue pe un prag superior de eficiență și de credibilitate. S-au întâmplat enorm de multe lucruri în această instituție și cred că această muncă trebuie continuată”, a declarat Predoiu.
El a subliniat că nu se pune problema de a „se dispensa” de instituția atât de importată, respectiv DNA. De aceea, spune Predoiu, a ales-o pe Monica Șerbănescu, pentru că este un procuror care oferă toate garanțiile de profesionalism, competență și echidistanță.
„M-am informat atât în mediul profesional, cât și la alte unități unde a lucrat”, a spus Predoiu.
La rândul său, Monica Șerbănescu a susținut că va încerca să facă din DNA o instituție credibilă, morală și profesionistă, astfel încât România să își asume pe deplin drepturile și obiligațiile asumate.
„Pentru ocuparea acestei funcții ar trebui să întrunesc coordonatele unui magistrat care să îndeplinească condițiile de a avea înțelepciunea lui Solomon, răbdarea lui Hristos și logica lui Aristotel”, a spus Șerbănescu.
În lumea juriștilor, se apreciază că anchetatorul ideal trebuie să aibă înțelepciunea proverbială a biblicului Solomon, răbdarea lui Hristos, logica lui Aristotel, rigurozitatea științifică a lui Pasteur și inventivitatea lui Edison.
Înainte de a prezenta planul de management, Monica Șerbănescu a făcut o trecere în revistă a carierei sale profesionale, arătând că de la 1 septembrie 1990 a fost doar procuror, iar de la 1 iulie 2008 a fost detașată în funcția de consilier al ministrului Justiției.
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a afirmat că sub aspect profesional nu are ce să comenteze în ceea ce o privește pe Monica Șerbănescu. „Mi-aș dori să aibă un astfel de CV majoritatea magistraților”, a spus Predoiu.
Ministrul Justiției a adăugat că speră ca prin desemnarea Monicăi Șerbănescu să nu mai existe suspiciuni cu privire la imparțialitatea anchetelor procurorilor anticorupție. De altfel, Predoiu a mai spus că în momemtul în care a ales-o pe Monica Șerbănescu, a ținut cont și de caracterizarea făcută de unii membri ai CSM.
„Are o bogată experiență profesională, unele caracterizări le-am aflat chiar de la domniile voastre”, a spus Predoiu.
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, anunța, în 11 august, că propune pentru șefia Direcției Naționale Anticorupție pe procurorul Monica Șerbănescu, iar pe Daniel Morar pentru postul de Înalt Reprezentant al Ministerului Justiției la Bruxelles sau pentru cel de adjunct al DNA. Daniel Morar a refuzat oferta ministrului Predoiu.
Potrivit procedurii, Monica Șerbănescu este audiată de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în fața căreia își prezintă planul de management și răspunde întrebărilor membrilor. Apoi, avizul CSM, care este consultativ, va fi trimis președintelui, care decide, în final, asupra numirii lui Șerbănescu.
Secția pentru procurori a CSM este compusă din membrii aleși Grațiana Isac, care deține funcția de vicepreședinte al Consiliului, Dan Chiujdea, Liviu Dăscălescu, Bogdan Licu, Cristian Deliorga, precum și procurorul general Codruța Kovesi și ministrul Justiției, amândoi membri de drept.
Monica Șerbănescu este fosta consilieră a lui Ilie Botoș, fost procuror general al României. În 9 octombrie 2006, procurorul general al României, Codruța Kovesi, a decis eliberarea din funcție a Monicăi Șerbănescu din funcția de consilier la Parchetul instanței supreme, recent, la 1 iulie, ea fiind detașată la Ministerul Justiției.
În 11 august, procurorul general al României, Codruța Kovesi, l-a delegat pe Daniel Morar pentru încă trei luni în funcția de procuror șef al DNA, timp în care se așteaptă numirea noul șef al Direcției. Delegările pentru funcțiile de procuror șef sunt făcute pentru cel mult de 90 de zile, putând fi prelungite până la maximum 180 de zile, potrivit legii.
