Ministrul Tineretului și Sportului, Monica Iacob-Ridzi, a afirmat, joi, că există o tensiune între România și Italia, pe care a simțit-o „pe propria piele” cu ocazia participării sale la un congres al Partidului Popular European (PPE) desfășurat la Roma. „Din păcate, există o tensiune între România și Italia, și vă pot spune că am simțit-o pe propria piele. Cu ocazia participării mele la congresul PPE de la Roma, am sesizat reticența autorităților italiene față de români”, a spus ministrul Ridzi, fără însă a preciza dacă a fost protagonista vreunui incident sau în ce a constat, concret, reticența la care s-a referit.
Ministrul român a criticat faptul că „datorită unor infractori” tot poporul român este considerat infractor.
„După această experiență am decis să mă ocup mai atent de problemele românilor, în special ale tinerilor stabiliți în Italia”, a spus ministrul.
Ridzi a făcut această afirmație într-o întâlnire desfășurată, joi, la sediul instituției pe care o conduce, la care au participat reprezentanții a 13 organizații ale românilor din Italia. Ea a precizat că i-a primit pe cei 13 pentru a afla direct de la aceștia care sunt problemele cu care se confruntă românii în Italia, în special tinerii, și pentru a găsi împreună soluții pentru îmbunătățirea comunicării cu aceștia.
„Mâine (vineri, n.r.) merg în Italia, după cum bine știți, și voi avea o întrevedere cu omologul meu italian. Am vrut să aflu de la dumneavoastră care sunt problemele românilor acolo și ce soluții vedeți pentru rezolvarea lor, pentru ca eventualele propuneri ale dumneavoastră să fie discutate la nivel de miniștri ai României și Italiei și să facă, eventual, obiectul unui protocol între cele două state”, le-a spus Ridzi invitaților.
Ministrul român le-a mai spus acestora că și-ar dori un consilier onorific dintre românii din Italia, care să se ocupe de legătura dintre statul român și cei aproximativ un milion de români care locuiesc în peninsulă. Oficialul român a mai vorbit și despre inițiativa unui sistem de comunicare „mai bine pus la punct” între România și Italia pe tema eventualelor probleme și incidente în legătură cu tinerii provenind dintr-una din țări și stabiliți în cealaltă, în sistem de reciprocitate.
Ramona Bădescu, precizând că vorbește în calitate de consilier al primarului Romei, Gianni Allemano, a spus că vede „necesară” existența unor programe care să-i facă pe românii importanți mai cunoscuți în Italia.
„Acolo avem de-a face cu o mare dramă: românilor le e frică de italieni și italienilor de români. Dar, de fapt, lor le este frică de necunoscut. (…) Poate ar fi nevoie de programe care să ne facă mai cunoscuți acolo, astfel încât italienii să știe cine suntem, de unde ne tragem și așa mai departe”, a spus Ramona Bădescu, precizând că problema românilor în Italia este „acceptarea, integrarea lor acolo”.
Un alt invitat, lider al unei asociații de români din nordul Italiei, a propus organizarea unor tabere în care italienii să vină în România și invers și în care tinerii să fie duși „la munte, în natură, la plimbare sau la schi sau la cluburi de cercetași”, pentru a fi astfel „educați corect, în spiritul frumos al naturii”.
Un alt invitat, reprezentând o asociație de români din Roma, a cerut, în numele unei echipe românești de fotbal din capitala Italiei, un program de finanțare.
„Sunt niște tineri talentați, cu rezultate, și este păcat să nu fie ajutați”, a spus acesta.
Vicepreședintele Camerei Deputaților Ioan Oltean (PDL) a declarat, joi, la o întâlnire cu reprezentanții comunității românești din Italia, că ar putea fi modificată legislația astfel încât în Parlamentul României și fie reprezentanți ai diasporei.
Ioan Oltean a discutat cu reprezentanții comunității românești din Italia despre problemele lor și despre sprijinul pe care aceștia îl așteaptă de la autoritățile române. Printre problemele ridicate de cei prezenți la întâlnire s-a aflat aceea că foarte mulți minori români aflați în Italia nu au certificat de naștere și că tribunalele de minori din această țară decid ca mulți copii minori să fie dați spre adopție.
Cei prezenți au menționat, de asemenea, că în Italia sunt 79 de asociații românești.
Reprezențanții organizațiilor au vorbit și despre imaginea proastă pe care o au românii în Italia, începând de la cazul Mailat și până la un recent studiu realizat de un psiholog italian care apreciază că violența românilor ar fi fost generată de regimul Ceaușescu, din faptul că femeile nu aveau drept de avort și transmiteau fătului, astfel, agresivitate.
