Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a afirmat, marți, la postul RFI, că va fi amâna raportul Comisiei Europene, însă nu are legătură cu România, ci cu Bulgaria, apreciind totodată că Bucureștiul trebuie să profite de timpul rămas pentru a apăsa pedala reformei.
„Este o amânare care nu are legătură cu situația din țara noastră. Din ceea ce ni s-a comunicat de către oficialii europeni, are legătură cu alegerile din Bulgaria. Cred că intervalul pe care îl avem suplimentar la dispoziție trebuie folosit cât mai eficient de către noi, toți cei implicați în justiție, nu numai Ministerul, ci și Consiliul Superior al Magistraturii, unitățile de combatere a corupției specializate în acest domeniu, pentru a face pași importanți în atingerea obiectivelor din cadrul Mecanismului (de Cooperare și Verificare – n.r.)”, precizează Cătălin Predoiu.
Informațiile neoficiale anterioare arătau că raportul pe justiție a fost amânat pentru luna septembrie. Argumentul principal ar fi fost legat de negocierile privind șefia Comisiei de la Bruxelles. Cu alte cuvinte, România ar fi urmat să-l sprijine pe Jose Durao Barroso pentru un nou mandat, în schimbul amânării documentului.
Ministrul Justiției speră pe de altă parte că Parlamentul va da până la urmă undă verde anchetării lui Adrian Năstase în cazul Zambaccian 1. Legislativul nu a reușit până acum să avizeze urmărirea penală împotriva fostului premier PSD.
Cătălin Predoiu spune că dacă România vrea un raport favorabil pe justiție, trebuie inclusiv ca avizul în acest dosar să fie dat.
„După cum știți, a existat o evoluție substanțială în poziția Parlamentului în această chestiune, de la poziția de anul trecut către recentele dezvoltări din iarna și primăvara acestui an. Parlamentarii sunt încunoștiințați în legătură cu procedurile din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare și cred că rămâne ca dânșii să decidă, sper, în sensul în care acest mecanism va fi îndeplinit”, spune ministrul Justiției.
Experții Comisiei Europene vor începe, marți, o nouă misiune de evaluare a sistemului judiciar și a luptei împotriva corupției, în pregătirea raportului de țară, care va fi făcut public cel mai probabil în luna septembrie, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse oficiale.
Între 23 și 25 iunie, experții europeni vor avea întâlniri separate cu procurorul general al României, Codruța Kovesi, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, Daniel Morar, conducerile Consiliului Superior al Magistraturii, Agenției Naționale de Integritate, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Ministerului Justiției, Comisiei juridice a Camerei Deputaților, precum și cu ministrul pentru Relația cu Parlamentul.
Experții Comisiei Europene au venit la București, pentru o primă evaluare în 4 mai, la Ministerul Public, mergând și la instituții din țară, apoi în 18 mai au fost întâlniri de lucru la Ministerul Justiției.
Și organizațiile neguvernamentale au fost chestionate de experții europeni în legătură cu îndeplinirea condiționalităților impuse de Mecanismul de Verificare și Cooperare, fiind pentru prima dată după aderarea României la Uniunea Europeană cînd societatea civilă este întrebată despre stadiul reformei în justiție.
„Va fi crucial ca România să realizeze progrese semnificative și ireversibile până la acea dată. România trebuie să demonstreze existența unui sistem judiciar stabil, care funcționează autonom și care este capabil să identifice și să sancționeze cazurile de corupție și să mențină statul de drept. Aceasta înseamnă, în special, adoptarea legislației restante, necesare pentru a moderniza sistemul juridic și pentru a demonstra – prin instrumentarea rapidă a cazurilor de corupție la nivel înalt – că sistemul juridic este capabil să pună în aplicare legile într-un mod independent și eficient”, consemnau experții în raportul intermediar din februarie 2009.
În cadrul Mecanismului de cooperare și verificare, experții vor verifica îndeplinirea celor patru condiționalități. Condiționalitatea 1 se referă la „Consolidarea transparenței și eficienței actului de justiție, în special prin consolidarea capacității și responsabilizării CSM. Raportarea și monitorizarea impactului noilor coduri de procedură civilă și penală”; Condiționalitatea 2 – „Înființarea, potrivit angajamentelor, a Agenției de Integritate, cu atribuții în verificarea averilor, incompatibilităților și a potențialelor conflicte de interese, precum și cu competența de a adopta decizii cu caracter obligatoriu pe baza cărora să poată fi aplicate sancțiuni descurajatoare”; Condiționalitatea 3 – „Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparțialitate și profesionalism a faptelor de mare corupție” și Condiționalitatea 4 – „Continuarea măsurilor de prevenire și combatere a corupției, în special în cadrul structurilor administrative la nivel local”.
La 1 ianuarie 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană, a fost stabilit un Mecanism de cooperare și de verificare (MCV) pentru a sprijini România în vederea remedierii anumitor deficiențe în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, precum și pentru a monitoriza
progresele realizate în aceste domenii prin intermediul unor rapoarte periodice.
Comunicarea adoptată de Comisie la data de 23 iulie 2008 rămâne punctul de reper pentru evaluarea progreselor realizate în raport cu obiectivele de referință și pentru identificarea dificultăților nesoluționate.
Potrivit raportului intermediar al Comisiei Europene către Parlamentul European și Consiliu, din 12 februarie 2009, ritmul progreselor privind reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției – consemnat în raportul Comisiei din iulie 2008 – nu a fost menținut.
Cu toate că au fost câteva semnale pozitive în reforma judiciară, rezultatele sunt dificil de demonstrat, consemnează raportul din februarie. Guvernul Tăriceanu a finalizat proiectul de modificare a Codului civil, un proiect de Cod penal și proiectele de Coduri de procedură penală și de procedură civilă, însă acestea nu au fost încă adoptate.
Intențiile Consiliului Superior al Magistraturii de a accepta să-și asume într-o mai mare măsură reforma sistemului de justiție sunt încurajatoare, dar acestea trebuie transpuse în fapte.
Agenția Națională de Integritate și-a constituit un istoric operațional de cazuri, care trebuie menținut. În majoritatea celorlalte domenii, deficiențele identificate de Comisie în iulie 2008 sunt încă de actualitate. Cu toate că Curtea Constituțională a respins modificările aduse Codului de procedură penală care ar restrânge în mod grav competențele organelor de urmările penală, situația legislativă rămâne nerezolvată și ambiguă.
Sunt așteptate în continuare îmbunătățiri semnificative în domenii care privesc: accesul la jurisprudență și unificarea acesteia, o mai mare răspundere a magistraților, deficitul de personal și deficiențele de gestionare ale sistemului judiciar, menționa raportul.
Este important ca autoritățile române să se reîncadreze pe linia dinamică a reformării sistemului judiciar și a luptei împotriva corupției, astfel încât să contrabalanseze regresele din ultimele luni, mai arăta raportul intermediar.
Experți europeni vor veni în patru misiuni pe fiecare benchmark (condiționalitate), fiind una dintre cele mai ample evaluări după ce România a fost integrată în Uniunea Europeană.
Prima misiune a fost în 5 mai la Ministerul Public, urmată în 18 mai la Ministerul Justiției, ultima evaluare urmând a avea loc între 23-25 iunie.
Următorul raport de evaluare a progreselor efectuată de Comisie din vara anului 2009 ar trebui să noteze modul în care „România a fost capabilă să remedieze cu succes deficiențele identificate în cadrul reformei sistemului judiciar și să obțină rezultate convingătoare și concrete în lupta împotriva corupției”.
Obiectivul de referință nr. 1: asigurarea unei proceduri judiciare mai transparente și mai eficiente, în special prin consolidarea capacității și răspunderii Consiliului Suprem al Magistraturii. Raportarea și monitorizarea efectelor noilor coduri de procedură civilă și de procedură penală. România a finalizat proiectul de modificări ale Codului civil, un proiect de Cod penal și proiecte de Cod de procedură penală și de procedură civilă, primele două fiind în dezbatere parlamentară, nota raportul din februarie. Guvernul și-a asumat, luni, răspunderea în Parlament pentru Codul civil și pentru Codul penal.
Noul Guvern a decis să retragă proiectele din Parlament în ianuarie 2009. „Trebuie să se ajungă la un consens politic în privința acestor proiecte. În continuare este nevoie de o evaluare a efectelor pe care le vor avea aceste coduri și de un proces important de consultare. Punerea în aplicare cu succes a
acestor coduri va depinde de alocarea de resurse financiare suficiente, de recrutarea și realocarea de personal”, arată raportul intermediar din februarie 2009.
În opinia experților, capacitatea sistemului de justiție din România este încă redusă. Numărul de posturi neocupate rămâne inacceptabil de ridicat – 433 de posturi vacante de procurori și 344 de posturi vacante de judecători la 31 decembrie 2008. Statisticile oferite de CSM, care se referă la perioada de până la 10 decembrie 2008, indică faptul că aproape jumătate din numărul total de posturi vacante sunt posturi de conducere.
Strategia privind resursele umane, adoptată de CSM în noiembrie 2008, nu propunea măsuri de urgență corespunzătoare precum realocarea temporară de personal între instanțe – de la un grad de jurisdicție la altul și de la o locație la alta – pentru a remedia deficitul stringent de personal.
Strategia nu ia încă în calcul reorganizarea necesară a instanțelor și a parchetelor.
Numărul important de magistrați în activitate care au dreptul, în prezent, să se pensioneze în orice moment sporește incertitudinea situației resurselor umane și reduce marja pentru reforma structurală.
Mai mult, nota raportul intermediar din februarie, numărul ridicat de detașări de magistrați către diferite instituții publice creează posturi temporar vacante care nu pot fi ocupate folosindu-se un fond de rezervă stabilit în acest scop. România trebuie să remedieze de urgență problemele stringente legate de capacitatea sistemului de justiție, menținând însă un nivel ridicat al calității proceselor de recrutare și formare.
De asemenea, experții consemnează în raportul intermediar din iarnă că Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) trebuie să-și îmbunătățească practica de gardian al jurisprudenței. Lipsa unei jurisprudențe unificate și clare rămâne un aspect de îngrijorare deosebită pentru certitudinea și transparența juridică. România a instituit un grup de lucru pentru a îmbunătăți uniformitatea jurisprudenței în ceea ce privește sancțiunile în cazurile de corupție. Primele rezultate ale acestui grup de lucru sunt așteptate în luna mai.
Impactul altor activități vizând să promoveze unificarea juridică, precum reuniunile periodice la nivel de curți de apel, nu poate fi încă evaluat. În ceea ce privește transparența, autoritățile și-au concentrat atenția asupra publicării hotărârilor pe site-urile instanțelor.
În 27 noiembrie 2008, CSM a adoptat o decizie care obligă instanțele să publice pe internet toate deciziile juridice relevante. Cu toate acestea, nu există criterii de asigurare a protecției datelor și a consecvenței tipurilor de decizii publicate de către instanțe. Nu este încă operațional un instrument informatic care să permită publicarea rapidă a tuturor hotărârilor.
În luna ianuarie 2009, din 53 de posturi de judecători inspectori erau ocupate 44.
Problema suprareprezentării judecătorilor inspectorilor detașați din București rămâne, în pofida adoptării de către CSM de noi reguli privind detașările judecătorilor inspectori la 27 noiembrie. În plus, recentele detașări către inspecția judiciară indică faptul că aceste norme nu au fost încă puse în aplicare pe deplin.
Inspecția judiciară a efectuat inspecții generale privind întreaga activitate desfășurată de anumite organe judiciare și inspecții tematice privind diferite instanțe și parchete. De asemenea, inspecția judiciară a prezentat Ministerului Justiției propuneri de modificări legislative – numărul acestor propuneri nu a fost raportat. Până în prezent, unele dintre inspecții au avut ca rezultat impunerea de sancțiuni disciplinare de CSM.
Obiectivul de referință nr. 2: instituirea, după cum a fost prevăzut, a unei agenții de integritate cu competențe de verificare a averii, a incompatibilităților
și a potențialelor conflicte de interese, care să emită hotărâri cu caracter obligatoriu pe baza cărora să se poată aplica sancțiuni disuasive.
Agenția Națională de Integritate (ANI) și-a atins obiectivele inițiale privind personalul, recrutând 60 de inspectori. Cu toate acestea, sunt necesare investiții suplimentare în logistică, echipamente, programe pentru gestionarea cazurilor și resurse umane pentru ca ANI să atingă capacitatea operațională deplină. Până la începutul lunii decembrie, ANI a efectuat verificări în 1.500 de cazuri și a aplicat 470 de amenzi pentru nerespectarea termenelor limită pentru prezentarea declarațiilor de avere și de interese. Printre persoanele cercetate se numără parlamentari, miniștri, primari, magistrați, profesori universitari și ofițeri de poliție.
Agenția a reușit să respingă încercarea unui membru al Consiliului Național de Integritate, organismul său de supraveghere, de a influența procesul de luare a deciziei într-un anumit caz (cel de verificare a averii doctorului Șerban Brădișteanu, dosar ce s-a soldat cu demisia avocatei Alice Draghici din CNI-n.r.).
„ANI va trebui să demonstreze că este capabilă să-și extindă anchetele fără interferențe exterioare și beneficiind de cooperarea deplină a altor autorități de stat. Este prea devreme pentru a vedea dacă sistemul judiciar va da curs anchetelor sale în mod eficient”, mai notează experții.
Obiectivul de referință nr. 3: Pe baza progreselor înregistrate până în prezent, continuarea realizării unor anchete profesionale și imparțiale în cazul
sesizărilor de corupție la nivel înalt Direcția Națională Anticorupție (DNA) continuă să înregistreze un parcurs pozitiv și stabil de instrumentare a cazurilor de corupție la nivel înalt. Parlamentul trebuie să îmbunătățească gestionarea cazurilor de corupție la nivel înalt și să permită anchetarea tuturor cazurilor relevante de către autoritățile judiciare. Deși s-a permis continuarea anchetelor în două cazuri, începând din iulie 2008, aceasta a fost respinsă în alte
două cazuri și amânată în alte trei cazuri.
Continuă să fie raportate cazuri de procese de lungă durată, de clemență nejustificată a instanțelor și de jurisprudență inconsecventă în cazurile de corupție la nivel înalt.
„Stabilitatea cadrului anticorupție din România a întâmpinat mai multe provocări grave în a doua jumătate a anului trecut. S-ar părea că inițiativa Parlamentului de a modifica procedura de numire a procurorilor-șefi ar împiedica în mod deschis eficiența sistemului”, mai spun experții.
Obiectivul de referință nr. 4: Adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și de luptă împotriva corupției, în special în administrația locală.
„Procurorul general a adoptat un set de măsuri pentru a crește eficiența parchetelor locale în cazurile de corupție. Aceste măsuri au inclus o analiză a cazurilor relevante de punere sub acuzare, instrumentate între 2007 și 2008, un manual de cele mai bune practici aplicabile anchetelor privind cazurile de corupție și de strategii locale de combatere a corupției, elaborat de către toate cele 41 de parchete regionale”, spun experții în raportul intermediar.
Totodată, experții notează că au fost raportate câteva inițiative aparținând societății civile, precum verificarea integrității candidaților la alegerile naționale, grupuri de acțiune anti-corupție la nivel regional, recomandări privind teste de integritate în sectorul de sănătate, precum și monitorizarea universităților publice pe criterii de probitate administrativă și academică, bună guvernanță și bună gestiune financiară. În plus, s-au derulat câteva proiecte guvernamentale de prevenire a corupției.
Direcția Generală Anticorupție (DGA) a Ministerului Administrației și Internelor – în perioada în care era condusă de magistrați – a raportat o creștere de aproximativ 14 la sută a anchetelor de corupție din Ministerul de Interne în primele unsprezece luni, comparativ cu întregul an 2007.
„Trebuie accelerate eforturile în vederea realizării de progrese în cadrul Strategiei naționale anticorupție, adoptată vara trecută. Extinderea competențelor DGA pentru a ancheta cazuri de corupție din cadrul administrației publice locale, pare a fi un aspect controversat în cadrul guvernului și criticat de unele părți ale sistemului judiciar și ale societății civile”, mai notează experții în raportul intermediar din februarie 2009.
Raportul de evaluare a sistemului judiciar român pare a se anunța negativ, tot mai multe voci politice afirmând că documentul nu va consemna progrese, astfel că există riscul ca România să nu mai primească fonduri pentru continuarea reformei.
