Ministrul Corlățean și ambasadorul olandez Van Bonzel au discutat despre Schengen și MCV



Ministrul Justiției, Titus Corlățean, s-a întâlnit, miercuri, cu ambasadorul Regatului Țărilor de Jos în România, Excelența Sa Matthijs Van Bonzel, cei doi oficiali discutând despre Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), diplomatul olandez precizând că este așteptat raportul pe justiție al CE.
Titus Corlățean a reiterat poziția cunoscută a României, potrivit căreia criteriile obiective fixate pentru aderarea la Spațiul Schengen au fost îndeplinite integral și că se așteaptă adoptarea unei decizii politice pozitive la Consiliul JAI (Justiție și Afaceri Interne) din luna septembrie.
„Ambasadorul Van Bonzel a menționat faptul că Parlamentul olandez așteaptă rezultatul raportului Comisiei Europene legat de MCV, din luna iulie, pentru a da un mandat guvernului în legătură cu decizia referitoare la extinderea Spațiului Schengen”, se arată într-un comunicat al Ministerului Justiției, remis presei joi.
Potrivit sursei citate, ambasadorul olandez a salutat intensificarea contactelor bilaterale dintre România și Olanda la nivel guvernamental, parlamentar și al instituțiilor din sistemul judiciar pe tema MCV.
„De asemenea, au fost discutate și aspecte ale cooperării bilaterale în domeniul Justiției între ministerele de resort din România și Olanda, inclusiv sprijinul financiar al Ambasadei olandeze pentru derularea unor proiecte legate de implementarea Strategiei Naționale Anticorupție și de îndeplinirea obiectivelor asumate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare stabilit în relația cu Comisia Europeană”, arată sursa citată.
Olanda și-a exprimat scepticismul în ce privește aderarea României la Spațiul Schengen.
Miercuri, 23 mai, ambasadorul Olandei la București, Matthijs Van Bonzel, a afirmat că mesajul pe care speră să-l transmită Parlamentului olandez, în luna septembrie, este acela că e mai bine să se lucreze cu România în Spațiul Schengen decât să fie lăsată pe dinafară, apreciind că „spațiul de liberă circulație nu funcționează corespunzător la nivel intern”.
Consiliul Afacerilor Interne din septembrie 2012 este așteptat să ia o decizie favorabilă aderării României în Spațiul Schengen.
„Acesta este mandatul meu și asta trebuie să transmit eu în septembrie Parlamentului. Noi trebuie să spunem că da, România este gata. Cooperăm excelent la toate nivelurile așa cum am dori să cooperăm cu toate statele europene, iar acesta este mesajul pe care sperăm să-l folosim ca să convingem Parlamentul: Că e mai bine să lucrăm cu România în Spațiul Schengen decât s-o lăsam pe dinafară, pentru că Schengen-ul nu funcționează corespunzător la nivel intern”, a afirmat ambasadorul olandez.
Diplomatul a recunoscut că, în prezent, Parlamentul și opinia publică din Olanda sunt sceptice nu atât cu privire la România, cât cu privire la Europa și funcționarea acesteia. „Sunt preocupați de funcționarea Schengen și fără români. Problema este cu funcționarea Schengen la nivel intern. Nu funcționează cum ne-am dori. Ordinea juridică din Europa este relativ slăbită. După cum știți Europa a început ca un proiect economic, piețele trebuiau aduse laolaltă și când faci acest lucru deschizi frontierele”, a spus ambasadorul.
Marți, 22 mai, în prima sa conferință de presă ca ministru al Justiției, Titus Corlățean a afirmat că România și-a îndeplinit integral angajamentele, responsabilitățile, de a răspunde criteriilor, exigențelor pentru aderarea la Spațiul Schengen, iar un raport al CE pe justiție favorabil ar elimina din pretextele invocate de unele state membre.
Corlățean a susținut că, în pofida contextului electoral intern, speră ca Olanda să se alăture „practic unanimității europene din acest punct de vedere”, propunerea comună franco-germană reprezentând baza pentru o astfel de decizie.
Corlățean a subliniat faptul că Mecanismul privind aderarea României la spațiul Schengen nu este legat de MCV, dar că într-o formă sau alta are relevanță ceea ce se face în domeniul justiției, întructâ poate consolida încrederea unor state membre cu privire la modul în care statul român își poate asuma responsabilitățile ca stat membru al Schengen
„Aici poziția României și a Comisiei Europene este una comună, respectiv România și-a îndeplinit integral angajamentele, responsabilitățile, de a răspunde criteriilor, exigențelor pentru aderarea la spațiul Schengen. Este o poziție extrem de clară a CE și am exprimat aprecierea pentru această poziție clară de principiu și pentru modul în care s-a cooperat cu CE pentru atingerea acestui obiectiv și faptul, tot pozițiecomună, că interferențe de natură politică care pot avea și explicații de natură internă în unele state membre, nu sunt acceptabile și nu pot fi înțelese din perspectiva mecanismului care spune foarte clar că România îndeplinește criteriile la Spațiul Schengen”, a conchis Titus Corlățean, numit ministru al Justiției în 7 mai.