Cei nouă magistrați care au decis ridicarea în totalitatea a interdicțiilor impuse lui George Becali, în procesul privind sechestrarea de persoane, au ținut cont de profilul socio-moral al europarlamentarului, de faptul că a fost trimis în judecată, nemaiputând influența ancheta, și de normele CEDO.
Completul de nouă judecători de la instanța supremă arată, în motivarea deciziei prin care au ridicat în totalitate interdicțiile impuse eurodeputatului George Becali, în procesul în care este acuzat de sechestrarea a trei persoane, că măsurile restrictive de libertate impuse politicianului, la acest moment procesual, nu sunt susținute și motivate de împrejurări și argumente concrete cu privire la necesitatea menținerii controlului judiciar.
„Din verificarea obligațiilor impuse inculpatului rezultă că acestea, teoretic, pot fi apte a servi la asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, dar în cazul concret nu se impun, deoarece nu există date obiective care să determine convingerea că în lipsa impunerii acestor obligați scopul procesului penal și cele prevăzute de articolul 136 din Codul de procedură penală nu vor fi atinse”, notează în decizia lor, cei nouă magistrați.
Concret, arată instanța, George Becali nu mai reprezintă un pericol pentru anchetă, pentru că aceasta a fost finalizată prin trimiterea dosarului la instanță. Astfel, Becali nu ar mai putea influența în vreun fel declarațiile martorilor-cheie din proces, precum nici celelalte probe existente la dosarul care se află pe rolul instanței.
„Coroborând elementele ce țin de persoana inculpatului, profilul socio-moral al acestuia și stadiul procesual al cauzei, în care acesta are calitatea de inculpat, se constată că restrângerea dreptului său la libertate, indiferent de intensitatea acesteia apare nu doar ca lipsită de fundament juridic, dar și de eficiență practică în raport de imperativul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, deziderat ce poate fi atins și în absența limitării libertății inculpatului”, se mai arată în motivare.
Referitor la rolul unor astfel de interdicții și obligații procesual penale, magistrații notează că „se constată că instanțele ce au dispus liberarea sub control judiciar au considerat că nu există date din care să rezulte necesitatea de a-l împiedica pe George Becali să săvârșească alte infracțiuni, că acesta nu va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, prin alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte”.
Completul de nouă judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a decis, în 30 octombrie, ridicarea tuturor interdicțiilor impuse lui Gigi Becali, de tribunal, la momentul eliberării din arest. Completul de nouă judecători a admis recursul lui Gigi Becali față de decizia celor trei judecători ai Secției penale a ICCJ, care sunt învestiți cu judecarea eurodeputatului pentru implicare în sechestrarea a trei bărbați.
Judecătorii au ridicat interdicțiile impuse lui Becali referitoare la portul de armă, la obligația de a se prezenta la poliție sau instanță ori de câte ori este chemat, la contactarea persoanelor vizate în ancheta în care este și el cercetat. Hotărârea este definitivă și irevocabilă.
Procesul în care europarlamentarul George Becali, finanțatorul echipei Steaua, este judecat alături de un polițist și de cinci gărzi ale sale, toți implicați în sechestrarea a trei bărbați pentru furtul unui autotuturism, începe în 17 noiembrie, la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Finanțatorul echipei Steaua a fost eliberat condiționat în 17 aprilie, ulterior el a fost ales ca europarlamentar, ceea ce a atras competența procurorilor Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție de continuare a investigațiilor în dosarul în care Gigi Becali a fost pus oficial sub acuzare, pentru sechestrare de persoane, de către Parchetul Tribunalului București.
Becali fusese arestat în 3 aprilie, fiind acuzat, inițial, alături de alte cinci persoane – Cătălin Otto Zmărăndescu, Ștefan Dediu, Nicolae Dumitrașcu, Dumitru Beciu și Marius Petrinel Geavela – de trei fapte de lipsire de libertate în mod ilegal, infracțiune pedepsită cu închisoare de la 7 la 15 ani. Cei șase au fost acuzați că, în ianuarie, au prins și sechestrat trei bărbați care îi furaseră mașina omului de afaceri.
