Ministerul Afacerilor Europene precizează, în replică la analiza făcută de Deutsche Welle, că legislația comunitară în vigoare nu prevede posibilitatea realocării fondurilor structurale și de coeziune între statele membre.
„Legislația comunitară în vigoare nu prevede posibilitatea realocării fondurilor structurale și de coeziune între statele membre. Fondurile pierdute de un stat membru prin dezangajare (conform regulii n+2/n+3) se reîntorc la bugetul Uniunii Europene și apoi se scad din contribuția viitoare a statelor membre”, se arată într-un comunicat transmis MEDIAFAX de MAEur.
De asemenea, MAEur subliniază că „România nu a pierdut până în prezent niciun euro prin dezangajări automate din totalul fondurilor structurale și de coeziune de 19,2 miliarde de euro alocate pentru obiectivul Convergență în perioada 2007-2013”.
„Guvernul României acționează pentru a preveni o dezangajările de fonduri la sfârșitul anului 2012 și pe viitor. Pentru a asigura un grad cât mai înalt de absorbție a instrumentelor structurale, România a realocat deja fonduri în cadrul Programului Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) pentru proiecte destinate inserției și menținerii pe piața muncii a tinerilor. Totodată, România intenționează să efectueze o realocare între diferite programe operaționale, punând accentul pe finanțarea de proiecte care să asigure creștere economică și sporirea gradului de ocupare a forței de muncă”, evidențiază MAEur.
La 18 mai a.c., rata proiectelor aprobate pentru ansamblul celor 7 programe operaționale din România a fost de 82,1 %, iar rata de contractare de 73,5 %. Proiectele depuse până la această dată au o valoare de aproape două ori mai mare decât suma alocată țării noastre pentru exercițiul bugetar 2007-2013, mai detaliază comunicatul Ministerului Afacerilor Europene.
România riscă să piardă fondurile structurale neutilizate, potrivit unei analize făcute de Deutsche Welle, autorii precizând că prețul pe care UE este dispusă să-l plătească pentru ca Grecia să rămână în zona euro ar putea conține și aceste fonduri.
În noaptea de miercuri spre joi, Germania și Franța au avut puncte de vedere ireconciliabile cu privire la aspectele centrale privind eurozona. Totuși, participanții au căzut de acord asupra unor chestiuni aparent marginale, dar de interes major pentru România. La reuniunea din seara de miercuri a părut să existe un consens cu privire la semnalul de încurajare care ar trebui să fie dat alegătorilor greci, în perspectiva alegerilor din 17 iunie, notează Deutsche Welle.
O parte însemnată a acestor sume de bani ar reveni teoretic României, care nu a reușit să utilizeze decât foarte puțin. În plus, multe din fondurile deja utilizate sunt grevate de suspiciuni sau chiar fraude dovedite de organismele specializate. În aceste condiții România are mari dificultăți în a pleda pentru reportarea fondurilor neutilizate pentru perioadele următoare, se mai aprecia în analiza Deutsche Welle.
Președintele Traian Băsescu a declarat, la Bruxelles, la finalul reuniunii informale a Consiliului European din 23 mai, că a propus să se analizeze posibilitatea de extindere a perioadei de utilizare a fondurilor europene până în 2016, precum și flexibilizarea utilizării banilor de pe un program pe altul.
„Pentru a diminua riscul ca România să nu cheltuiască toată suma alocată pe fondurile structurale, am propus Comisiei și Consiliului să analizăm în perioada următoare posibilitatea extinderii termenului de utilizare a banilor din bugetul 2007-2013 cu trei ani, deci nu până în 2015, ci până în 2016. Astfel am diminua în mod considerabil riscul ca România să nu utilizeze toți banii și să ne putem apropia de un procent de 100% al alocației din bugetul 2007-2013”, a menționat Băsescu.
Președintele Băsescu a mai spus că o altă propunere care vizează creșterea economică a României este legată de posibilitatea de a transfera fonduri de pe un program pe altul.
Președintele a menționat că vede flexibilizarea utilizării banilor de pe un program pe altul ca o soluție de creștere pe termen lung, simultan cu continuarea reformelor structurale.
