Reglementările referitoare la apărarea drepturilor personale nepatrimoniale din noul Cod civil au creat dezbateri aprinse, vineri, între ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, și jurnaliștii care au reclamat că este o lege a presei mascată prin care li „se pune botniță”. Jurnaliștii și-ar arătat revolta față de prevederile din cartea I din proiectul de Cod civil, Titlul V – „Apărarea drepturilor personale nepatrimoniale”.
„Se impune o procedură de ordonanță prezidențială; practic, suntem puși la zid, să răspundem cu o viteză extraordinară, să aducem probe, la tribunal, că altfel, riscăm să decădem, să fim considerați că am refuzat publicarea unor drepturi la replică și dreptul la rectificări, cu consecința unor sancțiuni penale, nu? ” , a spus unul dintre jurnaliștii prezenți la conferință
Articolul 264 privitor la Dreptul la replică stabilește că orice persoană ale cărei drepturi sau interese legitime au fost lezate în mod direct prin prezentarea în presa scrisă sau audiovizuală a unor fapte neadevărate beneficiază de dreptul la replică.
De asemenea, o altă propunere din textul proiectului de Cod civil este cel care stabilește procedura prin care o persoană care se simte lezată solicită un drept la replică.
„Instituția de presă sesizată trebuie să informeze pe autorul răspunsului, în termen de cel mult două zile de la data primirii cererii de replică, despre data, ora și emisiunea când se va publica ori difuza răspunsul sau, în cazul când se solicită intervenția directă pe post, dacă va permite și asigură efectuarea acesteia. Atunci când instituția de presă refuză fie publicarea ori difuzarea replicii, fie intervenția directă pe post, se vor comunica de îndată motivele acestui refuz”, este unul dintre articolele care au creat reacții vehemente.
„La ora aceasta, dumneavoastră aveți o temere legată de posibilitatea de a se restrânge dreptul la liberă informare, și dreptul dumneavoastră, de a practica profesia, ca urmare a unor acțiuni judiciare. Eu înțeleg această temere și, în niciun caz, nu suntem pentru restrângerea acestor drepturi. De altfel, trebuie să știți că, și în prezent, textele legale, în vigoare, permit celor care se simt lezați în drepturile lor patrimoniale și nepatrimoniale, să vă acționeze în instanță, pe dispoziții care sunt în vigoare. Inclusiv, din Codul Civil al lui Cuza”, a susținut Cătălin Predoiu.
De asemenea, prevederile referitoare la acțiunea în justiție au ridicat o serie de critici, pentru că noul Cod civil stabilește că „dacă cel sesizat împiedică exercitarea acestor drepturi, refuză publicarea ori difuzarea sau nu o realizează în mod corect, persoana ce se consideră lezată se poate adresa instanței judecătorești competente. Instanța se va pronunța de îndată pe baza probelor administrate, prin ordonanță președințială”.
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a replicat că nu se încearcă introducerea mascată a unei legi a presei, ci că prevederile își propun să „reglementeze matur relația dintre presă și subiectul de presă”.
„Ceea ce se face prin acest proiect este să se grupeze, într-un anumit capitol distinct, o serie de drepturi fundamentale ale omului, așa cum sunt reglementate și în alte legi, și în alte convenții internaționale, la care România este parte. Printre aceste drepturi este și cel la propria imagine. Este un drept recunoscut. Și, aceste prevederi nu aduc, în niciun fel, atingere dreptului la libera informare, prin reglementarea dreptului la propria imagine și dreptul de a apăra această imagine. Nu trebuie să exagerăm și să trecem dintr-o extremă în cealaltă, după părerea mea. Dacă dumneavoastră considerați că un anumit articol este întemeiat sau nu, este dreptul dumneavoastră. Puteți formula observații, aveți chiar un avantaj, pe care noi nu-l avem: să scrieți ceea ce doriți, în ziar, fără ca noi să putem răspunde. Sau chiar dacă răspundem, o putem face tardiv „, a răspuns ministrul criticilor.
Predoiu a arătat că aceste prevederi vor suferi modificări în Parlament și că jurnaliștii sunt liberi să formuleze obiecțiuni și amendamente.
Jurnaliștii au spus că aceste reglementări dau ocazia multor procese și abuzuri de drept. Unii dintre jurnaliștii prezenți au susținut că au avut sute de procese și că deși le-au câștigat pe toate, s-au simțit hărțuiți pentru că nu există o lege care să le apere drepturile, ca în alte profesii.
„Dacă există o altă opțiune de politică legislativă, ele exprimă o viziune, o concepție legată de un subiect sau de altul, nu împiedică nimeni să înlocuiască această viziune sau această concepție. Tocmai de aceea s-a convenit printr-un consens politic, să nu se treacă prin asumarea răspunderii, ci să intre în Parlament. Dacă aveți propuneri de făcut, veți găsi aici o ușă deschisă, Amendamentul dumneavoastră va ajunge în Parlament, vă garantez „, a mai spus Cătălin Predoiu, în finalul discuției.
Proiectul privind Codul civil a fost aprobat, miercuri, de Guvern, după ce săptămâna trecută au fost avizate de către Executiv Codul penal, Codul de procedură penală și Codul de procedură civilă.
Documentele sunt transmise Parlamentului, iar Guvernul intenționează să își asume răspunderea în luna mai pentru aprobarea acestora.
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat la începutul ședinței de guvern, că noul Cod civil va stabili, pe lângă dreptul la libertatea presei sau dreptul la replică, și dreptul la repararea prejudiciului patrimonial și nepatrimonial ca urmare a informațiilor greșite apărute în mass-media.
