Guvernul este instituția cea mai puțin transparentă în comunicare, consideră 25% dintre repondenții unui sondaj reprezentativ la nivel național comandat de IPP, potrivit căruia 42% dintre români sunt de părere că autoritățile, când furnizează informații despre activitatea proprie, o fac insuficient.
Institutul pentru Politici Publice (IPP) dă publicității rezultatele celui mai recent sondaj de opinie realizat în cadrul unui proiect cu finanțare din partea Uniunii Europene prin programul Phare, derulat în parteneriat cu Centrul pentru Jurnalism Independent.
IPP menționeză că cercetarea s-a desfășurat în perioada 20 – 29 aprilie 2009 pe un eșantion de 1033 de persoane, „reprezentativ la nivel național”, și cuprinde informații despre percepția românilor referitoare la dreptul la informare și cunoștințele publicului legate de mecanismele pe care le au la dispoziție pentru a obține informații de interes public de la autorități.
În studiu se arată că 39% dintre cetățenii României au auzit despre existența legii privind liberul acces la informații de interes public, însă mai puțin de 1 din 5 români s-au folosit vreodată de prevederile legii pentru a cere informații de la autoritățile statului.
Conform sondajului, 68% dintre români cred că dreptul la informare este foarte important. Românii consideră drepturile la integritate fizică, apărare în justiție, proprietate sau de a alege și a fi ales ca fiind mai importante decât dreptul la informare.
„41% dintre români cred ca accesul la informații privind activitatea instituțiilor publice din România este mai degrabă dificil, iar 42% cred că autoritățile publice, atunci când furnizează informații despre activitatea proprie, o fac de o manieră insuficientă. La întrebarea privind care este, în opinia cetățenilor, instituția cea mai lipsită de transparență în comunicare, un sfert dintre respondenți (25%) au răspuns Guvernul și 23% – Parlamentul”, afirmă IPP.
Studiul arată că mai mult de jumătate dintre români (52%) sunt interesați de activitatea primăriei din localitate, urmată la distanță considerabilă de Președinție – de a cărei activitate sunt interesați 12% dintre cetățeni și consiliul local (11%).
Aspectele în legătură cu care românii se arată interesați să afle informații sunt: taxele și impozitele (50%), modul în care sunt cheltuiți banii publici (49%), legi, regulamente și decizii adoptate de respectiva autoritate (34%).
„Atunci însă când se interesează despre activitatea conducătorului unei instituții – respectiv președinte, miniștri sau primar – precum și despre activitatea parlamentarilor, majoritatea românilor sunt mai degrabă interesați să urmărească respectarea promisiunilor din campania electorală, în timp ce un procent mai mic (în medie sub 25%) sunt interesați de activitatea instituțională propriu-zisă”, notează IPP.
„Majoritatea covârșitoare a celor chestionați (86%) sunt de părere că ar trebui să existe sancțiuni mai severe pentru autoritățile care nu comunică informații atunci când li se solicită, dintre acestea cel mai frecvent menționate fiind: tăierea din salariul funcționarului public responsabil (39%), avertisment aplicat funcționarului (32%), aplicarea unei amenzi instituției (20%)”, se arată în comunicat.
