Executivul român și-a propus să aloce din ce în ce mai puțini bani pentru lucrările de apărare împotriva inundațiilor, conform unui program de investiții în astfel de proiecte prezentat, miercuri, de șeful Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR). Documentul din care șeful ANAR Marius Postelnicescu a citat arată că, pentru anul viitor, suma de investit în lucrări de apărare împotriva inundațiilor este de 2,11 miliarde de lei noi.
Pentru anul 2010, suma alocată pentru aceste lucrări scade până la cuantumul de 1,78 miliarde, pentru ca, în 2011, să ajungă la aproape 914 milioane de lei.
Asta deși tot Postelnicescu a subliniat, în finalul prezentării sale, că schimbările climatice sunt „o amenințare tot mai serioasă”.
„După cum observați, putem să vorbim de o alternanță mai rapidă a unor perioade ploioase, caracterizate chiar prin debite istorice, cu perioade secetoase, acesta fiind un indiciu clar al faptului că schimbările climatice sunt o amenințare serioasă a secolului nostru”, a precizat Postelnicescu.
Postelnicescu a arătat că, în 2008, ANAR a cheltuit, până la sfârșitul lunii august, un total de 359,5 milioane de lei, banii reprezentând un total al cheltuielilor pe anul în curs în toate domeniile gestionate de instituție și nu numai sumele alocate infrastructurii de protecție la inundații.
Inundațiile din vara anului 2008 vor însemna pentru ANAR o cheltuială de 75 de milioane de lei, Inundațiile din vara anului 2008 vor însemna pentru ANAR o cheltuială de 75 de milioane de lei, bani ce urmează să fie cheltuiți până la sfârșitul lunii noiembrie pentru reabilitarea digurilor și a altor sisteme de apărare la inundații distruse în urma revărsării apelor în Moldova și Maramureș.
„Avem o hotărâre de Guvern ce ne permite să demarăm proiectul de reabilitare a lucrărilor hidrotehnice afectate de inundații și care trebuie refăcute. Ele vor fi din nou funcționale, sperăm noi, la sfârșitul lunii noiembrie”, a spus Postelnicescu.
Referindu-se la cauzele inundațiilor din vara acestui an, Postelnicescu a indicat atât defrișările masive din zona de nord a Moldovei, cât și, în special, faptul că râurile care s-au revărsat au avut debite „istorice”, care se produc o dată la o mie de ani.
Totuși, directorul general Postelnicescu i-a lăudat pe specialiștii din subordinea sa, care au gestionat bine acumulările de apă, reușind să țină în acestea volume foarte mari de apă și salvând, astfel, de la inundare „zeci de localități situate pe o lungime de 400 de kilometri, în Lunca Prutului”.
Investiții din ce în ce mai mici în lucrările de apărare împotriva inundațiilor
