„Învăţătorimea română”
„Învăţătorimea română să iaie bine sama la ceea ce face, ea este răspunzătoare înaintea neamului. Un lup în piele de oaie se bagă spre a o seduce, spre a-i arunca năsip în ochi fără păsare pentru binele neamului, vânând numai interese proprii. Şi, dacă învăţătorimea română se va lăsa sedusă, atunci ceea ce va face nu va fi salutar pentru poporul român, ci şi ea va contribui ca poporul român să fie întunecat şi-l va duce la nenorocire. Să se ferească de solidaritatea cu aşa un pamflet ordinar, cum este broşura amintită, unde un rol însemnat ocupă espresii ca haită, lehăire, etc., un ton care trebuie să micşoreze vaza şi să arunce cea mai tristă lumină asupra celui ce foloseşte asemenea batjocuri”.
„Deşteptarea”, nr. 63 din 15-28, August 1902.
„Numai cu taxă”
„Cine vrea să adune ciuperci, fragi sau zmeură din pădurile Fondului Bisericesc trebuie să plătească la Ocolul Silvic o taxă lunară de 200 de lei. Altfel, oamenii sunt bătuţi de organele silvice sau de jandarmi. Oare se va îmbogăţi Fondul Bisericesc din banii celor mai nenorociţi şi mai săraci oameni, creştini muritori de foame? Cine este bolnav moare cu zile, căci nu are cu ce se căuta, iar medicii nu-şi fac datoria cerând să fie plătiţi pentru consultaţii. Un medic mi-a spus, în faţa mai multor săteni, că a umplut podul casei de haine ţărăneşti pe care le-a luat zălog de la ţăranii bolnavi pentru consultaţii. Un ţăran mi-a spus că un medic i-a cerut o falcă de pământ pentru a-i tratata boala de rinichi”.
„Cuvântul Ţărănimii”, Anul X, nr. 289, August 1931.
