Guvernul, cu acordul Senatului universitar, va putea înființa și finanța programe de studii sau facultăți pentru domeniile prioritare, atât în universități publice, cât și în universități private, potrivit poiectului privind învățământul superior elaborat de Președinție. „Finanțarea suplimentară, care premiază excelența, se oferă celui care o produce (pe programe și instituții) indiferent dacă este furnizor public sau privat de învățământ superior. Guvernul, cu acordul Senatului universitar, poate înființa și finanța programe de studii sau facultăți pentru domeniile prioritare, atât în universități publice cât și în universități private”, potrivit proiectului de lege elaborat de Comisia prezidențială.
Proiectul prevede și flexibilizarea programelor de studii, care vor fi centrate pe rezultatele învățării.
Potrivit proiectului legii învățământului superior, vor fi mai multe tipuri de masterat, respectiv în științe, în inginerie, în arte și vocațional. Totodată, vor fi două tipuri de doctorat, științific și profesional, iar programele de masterat și doctorat se vor putea combina în cadrul unor facultăți graduale.
Programele de studii vor fi centrate pe dobândirea unor calificări relevante, iar concordanța dintre curriculum și calificarea propusă va devi un criteriu esențial de calitate. Proiectul promovează, de asemenea, universitatea de tip managerial și antreprenorial.
Rectorii vor fi selecționați prin concurs, organizat și validat de Senatul universității. De asemenea, rectorii vor numi prorectorii și decanii, alegând dintre cele trei propuneri înaintate de consiliile facultăților.
„Puterea executivă a rectorilor și decanilor va fi întărită concomitent cu întărirea puterii de control asupra acestora de către Senatul universitar, respectiv consiliile profesorale”, se arată în proiectul propus de Președinție.
Proiectul Comisiei prezidențiale mai prevede că, la nivelul sistemului de învățământ, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării își va întări capacitatea de elaborare de politici, de reglementare și de control, iar unversităților li se va întări capacitatea de administrate a programelor de studii, a structurii și funcționării lor interne.
„Fostele consilii consultative (Consiliul Național de Atestare a Titlurilor Diplomelor și Certificatelor Universitare, Consiliul Național de Finanțare pentru Învățământul Superior, Consiliul Național pentru Cercetare Științifică în Învățământul Superior vor deveni consilii puternice, care vor elabora strategii și vor audita calitatea resurselor umane, a eficienței manageriale și a gestionării activităților de cercetare”, potrivit proiectului.
De asemenea, instituțiile de învățământ superior vor organiza Consiliul de Etică Universitară, care va audita comisiile de etică din universități și va funcționa ca instanță unică în litigiile de etică.
Comisia prezidențială propune înființarea Centrului național de pregătire a managerilor și administratorilor din învățământul superior.
Proiectul privind legea învățământului superior mai prevede asigurarea unei finanțări multianualee și flexibile.
Astfel, finanțarea de bază va fi acordată multianual, pe toată durata unui ciclu de studii, sub formă de granturi de studii, bazate pe echivalentul costului mediu per student pentru fiecare domeniu și ciclu de studii. Granturile de studii vor fi gestionate de către universități în baza autonomiei.
Universitățile nu vor pierde granturile de studii dacă studenții nu vor obține performanțe corespunzătoare la examene. Finanțarea complementară se va face pe bază de proiecte de dezvoltare instituțională auditate de către CNFIS.
De asemenea, potrivit proiectului, va fi creat fondul de finanțare suplimentară, ce va fi alocat numai celor mai bune programe de studii și celor mai bune universități. Pentru a încuraja atragerea de studenți străini, toate fondurile obținute din școlarizarea acestora rămân la nivelul universității.
Studiile în științe și tehnologii avansate și cele în limbi de circulație internațională vor fi finanțate prioritar, se mai arată în proiect.
