Inundațiile produc și daune psihice, nu doar materiale (I)

Inundațiile recente, care au afectat multe localități din județul Suceava, au produs multe pagube materiale și pierderi de vieți omenești. Pentru înlăturarea efectelor acestora au loc acțiuni de ajutorare și reconstrucție, însă efectele acestor inundații nu se resimt doar asupra situației materiale, ci produc grave afectări ale vieții și sănătății psihice, mai puțin observabile, însă cel puțin la fel de dăunătoare, mai ales asupra copiilor. Evenimentul traumatizant se înscrie profund și iremediabil în subconștientul copilului
Experiența trăită de copil în clipele pe care le petrece pe un acoperiș amenințat de creșterea apelor sau momentele în care vede că locuința, casa părintească, gospodăria este inundată sau avariată, participarea la scene tragice de genul observării cum o persoană dragă este luată de ape, sau pur și simplu pierderea /schimbarea domiciliului la vecini, rude sau locuințe improvizate – toate acestea se înscriu profund, în mod traumatizant, în psihicul copilului, rămânând de cele mai multe ori acolo pentru toată viața.
Chiar dacă minorul, familia, comunitatea fac eforturi mari pentru a înlătura aceste efecte ele nu pot fi decât parțial demontate.
Dezvoltarea psihică poate fi puternic încetinită sau deviată
Depresia post-eveniment se instalează de regulă la toți membrii familiei. Oamenii de la țară, mai ales, sunt foarte puternic legați afectiv de habitatul și locuința lor. Pierderea acestora este o lovitură la care puține persoane reușesc să se adapteze. Se deteriorează climatul familial, veniturile se vor orienta cu precădere pentru refacerea locuinței. Starea psihică negativă se generalizează în familie și îi afectează mai ales pe copii, care pe lângă experiențele concrete la care au fost martori mai trăiesc și efectele deteriorării vieții sociale și materiale ulterioare.
Acestea sunt premise pentru ca minorii să intre într-o stare psihică depresivă potențial gravă ce poate afecta nu doar viața afectivă, ci și dezvoltarea psihică generală, formarea personalității, dezvoltarea intelectuală, activitatea școlară, integrarea socială. Pe lângă depresie ca stare psihică dominantă apar și alte afecțiuni precum anxietate, fobii (teamă, frică continuă), tulburări de voință, tulburări de comportament și în cazuri extreme chiar atitudini, gânduri sau conduite nesănătoase, suicidare. De asemenea lipsa sau precaritatea condițiilor de învățare pot afecta performanța școlară, copilul intrând într-un cerc vicios din care cu greu ar putea ieși fără măsuri de sprijin.
(Psiholog Petru ȘTEFĂROI, Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava)