Guvernul a elaborat un proiect de ordonanță de urgență pentru îmbunătățirea procedurilor fiscale și diminuarea evaziunii, document care, potrivit declarațiilor premierului Emil Boc, va fi discutat în ședința de duminică a Executivului. Proiectul de act normativ, obținut și prezentat miercuri de MEDIAFAX, extinde atribuțiile Gărzii Financiare și stabilește noi reguli de plată a obligațiilor fiscale.
Astfel, inspectorii Gărzii Financiare vor avea dreptul, în cadrul verificărilor derulate, să confiște bunuri, să legitimeze persoanele aflate la locul controlului și să participe activ la percheziții. Garda Financiară va putea solicita să participe, împreună cu organele abilitate de lege, la efectuarea perchezițiilor în localuri publice sau particulare cum ar fi case, curți, dependințe și grădini, dacă există indicii că în aceste locuri sunt ascunse documente, mărfuri sau se desfășoară activități care au ca efect evaziunea fiscală.
Angajații Gărzii Financiare vor putea să confiște bunurile a căror proveniență, fabricație, depozitare, transport sau desfacere este ilicită, precum și a veniturilor realizate din activități comerciale nelegale și să ridice documentele financiar-contabile și de altă natură care pot servi la dovedirea contravențiilor sau infracțiunilor.
Potrivit proiectului, inspectorii Gărzii vor putea să legitimeze și să stabilească identitatea administratorilor unităților controlate, precum și a oricăror persoane implicate, în săvârșirea contravenției sau faptelor de natură infracțională și să solicite acestora explicații scrise, după caz, cu privire la faptele constatate.
„În acest mod va crește operativitatea și eficiența acțiunilor desfășurate de Garda Financiară, și, implicit, a volumului veniturilor atrase la buget”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță.
Economia „neobservată” și-a majorat ponderea, în perioada 2004-2008, de la 14,5% din PIB la peste 21%, iar impozitarea acestui segment ar fi adus anul trecut venituri bugetare de 58,116 miliarde lei, reprezentând 11,3% din PIB, potrivit unui raport al Ministerului Finanțelor Publice.
Conform ordonanței, contribuabilii vor putea să stabilească, în a doua jumătate a anului, ce obligație fiscală vor stinge și vor efectua distinct plățile pentru fiecare sumă datorată bugetului general consolidat, renunțându-se temporar la contul unic.
„Se propune reintroducerea temporară a obligativității efectuării plății obligațiilor bugetare în mod distinct, pe fiecare impozit, taxă, contribuție și alte sume datorate bugetului general consolidat și revenirea la ordinea de stingere care are la bază inițiativa contribuabilului conform numărului de evidență a plății înscris pe ordinul de plată pentru Trezoreria Statului”, se arată în nota de fundamentare a ordonanței de urgență.
Astfel, dacă un contribuabil datorează mai multe tipuri de impozite, taxe, contribuții și alte sume reprezentând obligații fiscale, iar suma plătită nu este suficientă pentru a stinge toate datoriile, atunci se va achita obligația fiscală stabilită de contribuabil.
Firmele achită în prezent impozitele, taxele și contribuțiile datorate statului într-un singur cont, deschis la Trezorerie, dar prin două ordine de plată, separat pentru obligațiile la bugetul de stat și pentru celelalte obligații fiscale. Distribuirea sumelor din contul unic se realizează de organul fiscal competent, distinct pe fiecare buget sau fond, după caz, proporțional cu obligațiile datorate.
În ceea ce privește ordinea stingerii datoriilor, în cazul în care contribuabilul are mai multe obligații reprezentând creanțe fiscale, iar suma plătită nu este suficientă pentru a stinge toate datoriile, se prevede că, se sting datoriile corelative acelui tip de creanță fiscală principală pe care o stabilește contribuabilul sau care este distribuită, de către organul fiscal competent, după caz, stingerea efectuându-se, de drept, într-o anumită ordine, aceea a vechimii.
În ceea ce privește acționarii și administratorii firmelor declarate inactive fiscal și cei pentru care s-a stabilit atragerea răspunderii solidare cu debitorul declarat insolvabil sau insolvent vor fi înscriși în cazierul fiscal.
„În prezent, este binecunoscut fenomenul autolichidării societăților comerciale care acumulează obligații bugetare semnificative, și înființarea de noi societăți de către aceeași asociați și/sau administratori, fără ca aceste fapte și proceduri evazioniste să fie înscrise în cazierul fiscal (…), cu toate că ele prezintă un grad de risc fiscal ridicat”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță.
Astfel, Guvernul dorește limitarea posibilității de înființare a unor societăți noi de către persoanele care și-au lichidat societățile cu obligații bugetare semnificative, prin înscrierea acestor fapte, considerate evazioniste, în cazierul fiscal.
„Oficiul Național al Registrului Comerțului va comunica, în termen de maxim 30 de zile, de la solicitare, lista asociaților, acționarilor și reprezentanților legali ai persoanelor juridice care au fost declarate inactive. Actualizarea cazierului fiscal cu faptele prevăzute la art.2 alin.(2) (inactivitate fiscală și atragerea răspunderii solidare – n.r.) se realizează în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență”, se arată în proiect.
Proiectul de act normativ propune ca în cazierul fiscal să se țină evidența persoanelor fizice și juridice, precum și a asociaților, acționarilor și reprezentanților legali ai persoanelor juridice care au săvârșit fapte sancționate de legile fiscale, financiare, vamale, precum și cele care privesc disciplina financiară.
Atragerea răspunderii solidare cu debitorul declarat insolvabil sau insolvent va fi înscrisă în cazierul fiscal dacă este stabilită prin decizia sau hotărârea judecătorească.
Potrivit legii societăților comerciale, nu pot fi fondatori ai unei firme persoanele care sunt incapabile ori care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals, uz de fals, înșelaciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, pentru infracțiunile prevăzute de Legea pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism și pentru infracțiunile prevazute în legea insolvenței.
Proiectul ordonanței de urgență include și un capitol distinct, conform căruia firmele care au beneficiat de înlesniri privind datoriile restante către stat și care nu au mai respectat după 30 septembrie 2008 calendarul de plată din cauza crizei economice, dar anterior au achitat la timp obligațiile, vor avea din nou posibilitatea să plătească eșalonat, în anumite condiții.
Menținerea înlesnirilor fiscale este motivată de Guvern prin prevenirea efectelor sociale, în contextul crizei economice, și încasarea datoriilor rămase de achitat.
Conform actului normativ, debitorii care au beneficiat de înlesniri la plata obligațiilor fiscale restante beneficiază de menținerea înlesnirilor pentru sumele rămase de plată, în situația în care sunt îndeplinite, cumulativ, o serie de condiții, printre care respectarea până la 30 septembrie 2008 a termenelor de plată și prezentarea până la data de 31 iulie 2009 inclusiv a unui document care dovedește stingerea sumelor cuprinse în rate și a altor obligații fiscale decât cele care au făcut obiectul înlesnirilor la plată.
O altă condiție este ca înlesnirile la plată să fi fost acordate cu respectarea legislației în domeniul ajutorului de stat.
Firmele trebuie să depună la administrația fiscală, până cel târziu la 30 iunie 2009 inclusiv, o cerere prin care solicită menținerea efectelor înlesnirilor la plată, precum și o cerere de eliberare a certificatului de atestare fiscală pentru persoane juridice. În certificatele de atestare fiscală, organele fiscale emitente vor menționa distinct atât sumele rămase de plată din eșalonările la plată acordate, cât și celelalte obligații fiscale care nu au făcut obiectul acestor înlesniri la plată.
„Pentru debitorii care depun cererea, măsurile de executare silită se suspendă în perioada cuprinsă între data eliberării certificatului de atestare fiscală și data soluționării cererii debitorului”, se arată în ordonanță.
Obligațiile fiscale accesorii aferente sumelor înscrise în certificatul de atestare fiscală vor fi comunicate până la 1 august 2009 și achitate nu mai târziu de 1 noiembrie 2009. Obligațiile fiscale principale și accesorii constatate de către organele de inspecție fiscală competente ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală ulterior emiterii certificatului de atestare fiscală se achită în cel mult 90 de zile de la termenul scadent, dar nu mai târziu de data de 25 decembrie a fiecărui an fiscal.
Autoritatea fiscală va comunica graficele de eșalonare refăcute pentru sumele rămase de plată, fără a se depăși termenul de finalizare a înlesnirii la plată aprobată inițial, și cuantumul sumelor scutite la plată ca urmare a producerii efectelor înlesnirilor la plată acordate.
În cazul în care garanția constituită la începutul acordării înlesnirii la plată a fost utilizată pentru stingerea creanțelor fiscale, debitorul are obligația constituirii unei noi garanții pentru sumele rămase de plată, până la următorul termen de plată din noul grafic de eșalonare. Garanțiile pot fi constituite prin consemnarea de mijloace bănești la o unitate a Trezoreriei în a cărei rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului sau sub forma unei scrisori de garanție bancară.
„Beneficiază de toate efectele juridice ale înlesnirilor la plată debitorii care achită anticipat ratele din graficul de eșalonare, dar nu au îndeplinit celelalte condiții de menținere a valabilității înlesnirilor la plată, fără a mai fi necesară constituirea garanției. Debitorii nu datorează obligații fiscale accesorii aferente obligațiilor fiscale care au făcut obiectul scutirilor la plată, de la data nerespectării condițiilor de menținere a valabilității înlesnirilor la plată până la data soluționării cererii, cu excepția celor deja stinse de către debitori, care nu se restituie și nu se compensează”, conform actului normativ.
Dacă se constată că de la data nerespectării condițiilor de menținere a valabilității înlesnirilor la plată până la data soluționării cererii au fost încasate sume reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte sume datorate bugetului general consolidat, inclusiv obligații fiscale accesorii aferente, prin plată, compensare, executare silită și alte modalități, cuprinse în suma care face obiectul eșalonării la plată, debitorii vor achita ratele eșalonate până la concurența sumelor rămase de plată, iar în cazul în care sunt cuprinse în suma care face obiectul scutirii la plată, acestea nu se restituie și nu se compensează.
Toate aceste reguli vor fi aplicate și pentru debitorii care au beneficiat de înlesniri la plata obligațiilor reprezentând creanțe proprii ale instituțiilor publice implicate în procesul de privatizare, precum și creanțele fiscale sau de altă natură preluate în vederea recuperării de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.
În cazul instituțiilor publice implicate în procesul de privatizare care au acordat înlesniri la plata obligațiilor restante, sumele de plată vor fi stabilite prin notificare a instituției publice.
În document se arată că repunerea în termen a înlesnirilor la plată acordate, care și-au pierdut valabilitatea ca urmare a efectelor crizei economice, sunt menite să asigure continuarea activității și să consolideze mecanismele privind politica de personal la nivelul fiecărui angajator în condițiile crizei economice.
Menținerea înlesnirilor la plată este considerată ca fiind favorabilă mediului de afaceri și având un impact pozitiv la nivelul firmelor în contextul actual al crizei economice, cu asigurarea încasării la buget a ratelor rămase de achitat și a obligațiilor curente, dar și „îmbunătățirea relației de parteneriat” între organele fiscale și contribuabili pentru perioada în care aceștia se confruntă cu dificultăți financiare.
Ordonanța relevă și faptul că Guvernul va abroga Legea privind înregistrarea operațiunilor comerciale prin mijloace electronice, care prevede emiterea de facturi fiscale în formă electronică printr-un sistem omologat, considerând că actul normativ excede normele UE și crește nejustificat cheltuielile firmelor și ale Fiscului.
