FMI consideră că statele Uniunii Europene (UE) din Europa Centrală și de Est care se confruntă cu probleme ar trebui să renunțe la moneda națională în favoarea euro, chiar fără deveni membre ale zonei euro și a deține un loc în Consiliul Guvernator al Băncii Centrale Europene (BCE), potrivit Financial Times.
„Pentru statele din UE, adoptarea euro oferă cele mai mari avantaje în ceea ce privește rezolvarea unor probleme cum ar fi cumularea de datorii în valută, eliminarea incertitudinilor și restabilirea încrederii. Fără euro, rezolvarea problemei cumulării datoriilor în valută ar necesita reducerea masivă a cheltuielilor în unele state, în condițiile unei rezistențe politice în creștere”, se arată într-un raport confidențial al FMI, obținut de Financial Times.
Zona euro ar putea relaxa condițiile de adoptare a monedei unice europene, astfel încât unele state ar putea deveni membre, dar fără drepturi depline, respectiv fără a deține un loc în Consiliul Guvernator al BCE.
Publicarea raportului confidențial, elaborat în urmă cu o lună, ar putea reaprinde polemica referitoare la strategiile de sprijinire a Europei Centrale și de Est, subliniază publicația citată.
Reprezentanții Comisiei Europene au refuzat luni să comenteze direct pe această temă, însă a sugerat că informațiile sunt depășite, deoarece Uniunea Europeană s-a angajat în mai multe eforturi de susținere a economiilor emergente din Europa Centrală și de Est, potrivit Reuters.
„Pare să fie un raport intern, vechi de o lună. Nu avem comentarii concrete în legătură cu acest raport”, a declarat un purtător de cuvânt al CE într-o conferință de presă.
CE are rolul de a recomanda dacă un stat membru UE respectă condițiile adoptării euro, iar decizia finală în acest sens revine guvernelor statelor din zona euro.
Reprezentantul CE a mai afirmat, luni, că guvernele UE au dublat, de la întocmirea raportului intern FMI până în prezent, fondurile destinate susținerii statelor din afara zonei euro la 50 miliade euro și a majorat contribuția UE la resursele FMI, măsură care sprijină de asemenea, indirect, unele țări din regiune.
Chiar dacă liderii mondiali au considerat că ultimul summit al G20, organizat săptămâna trecută la Londra, a fost un succes, problema Europei de Est a rămas deschisă. Astfel, Ucraina și Letonia, două state sever afectate de criza economică și care au apelat la sprijinul Fondului Monetar Internațional (FMI), au dat semne că întâmpină probleme în a implementa reformele cerute de instituția de credit internațională.
La rândul ei, Ungaria încearcă să găsească un guvern capabil să implementeze reformele FMI.
Raportul Fondului a fost realizat pentru a sprijini o campanie a instituției, a Băncii Mondiale și Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, de a convinge UE și statele din Europa de Est să susțină o strategie anticriză regională. Strategia ar include, printre altele, și un fond de salvare destinat regiunii.
Campania nu a avut însă succesul scontat din cauza opoziției atât a statelor din vest, cât și a celor din estul Europei.
BCE și statele din zona euro se opun relaxării condițiilor de adoptare a euro.
FMI estimează că Europa emergentă, inclusiv Turcia, trebuie să refinanțeze o datorie externă scadentă în 2009 de 413 miliarde dolari și să acopere un deficit de cont curent de 84 miliarde dolari.
Instituția anticipează, totodată, o comprimare de 2,5% a economiei din regiune în acest an
Raportul menționează că nevoia de finanțare a regiunii din fondurile instituțiilor internaționale, ale UE și guvernelor se va cifra la 123 miliarde dolari în acest an și la 63 miliarde dolari în 2010.
O parte a finanțări ar putea fi acoperită de FMI, însă o sumă de până la 105 miliarde dolari va trebui atrasă din alte surse, inclusiv UE.
