Fostul ministru de Interne Vasile Blaga a fost audiat, luni, la Parchetul instanței supreme, în calitate de martor în legătură cu o hotărâre de Guvern prin care s-a decis vânzarea a 8% din acțiunile Petrom către salariați. Potrivit unor surse judiciare, mai mulți foști membri ai Guvernului au fost chemați la Parchetul instanței supreme pentru a fi audiați în legătură cu vânzarea acțiunilor Petrom către salariați. Sursele citate au precizat că în cursul zilei de luni erau așteptați să vină la Parchetul instanței supreme premierul Călin Popescu Tăriceanu și fostul vicepremier Gheorghe Seculici.
La începutul lui 2007, liderul sindicaliștilor Petrom, Liviu Luca, a fost audiat ca martor în dosarul privind privatizările unor societăți, sindicalistul fiind chestionat în legătură cu pachetul de acțiuni de opt la sută destinat salariaților companiei.
În cadrul anchetei, procurorii au constatat că cetățeanul bulgar Stamen Stanchev „a acționat în calitate de consultant internațional al CSFB România (acesta fiind concomitent și consilier personal al președintelui companiei austriece OMW, ce deține pachetul majoritar de acțiuni al SC Petrom), iar obiectul interesului său l-a reprezentat facilitarea aprobării de către Guvernul român a unui act normativ privind achiziționarea unui pachet de 8% din acțiunile Petrom aflat în portofoliul MEC în favoarea unei persoane juridice, respectiv Asociația salariaților acestei companii române.
Această posibilitate de achiziționare era prevăzută în contractul de privatizare a fostei SNP Petrom SA, încheiat în 23 iulie 2004, între MEC și OMW, aprobat prin Legea 555/2004.
Potrivit procurorilor, întrucât salariații erau 55.000 la începutul anului 2005, se urmărea crearea unei posibilități ca în numele salariaților să acționeze o singură persoană, respectiv Liviu Luca, al cărui rol era să îi convingă pe salariați să-l împuternicească să le reprezinte interesele în fața MEC.
„Miza afacerii o constituia profitul imediat ce putea fi obținut de către cei interesați să manipuleze masa salariaților, ca urmare a diferenței dintre prețul fix al acțiunilor ce urmau a fi achiziționate de la MEC-OPSPI (0,0525 euro/acțiune, respectiv 2.158 lei/acțiune, valoare la care au fost cumpărate de OMW de la statul român) și valoarea de piață a acestora în perioada respectivă, care era cu mult mai mare”, arătau procurorii. De exemplu, la 8 iunie 2005, prețul de bursă era de 3.700 lei/acțiune Petrom cu perspective de creștere, conform aprecierilor economiștilor.
Obiectivul vizat pe de o parte de bulgarul Stamen Stanchev, iar de cealaltă parte de Liviu Luca era „potențialul câștig ce ar fi rezultat din valorificarea acțiunilor pe piață”.
Stanchev ar fi obținut un împrumut de la CSFB de 235 de milioane de euro, pentru achiziționarea acțiunilor.
Liderul PAS Petrom a mizat pe dezinteresul și lipsa de informare a majorității salariaților în domeniul pieței de capital și a obținut împuterniciri (și notariale) de a lua decizii cu privire la respectivele acțiuni.
În 24 mai 2005, între cele două părți interesate de promovarea actului normativ a fost încheiată o înțelegere prin care PAS Petrom a acordat exclusivitate pentru activitatea de consultanță și finanțare în vederea preluării pachetului de 8% din acțiunile Petrom consorțiului fromat din CSFB și firma J&T Private Equity NV Olanda (o firmă căpușă prin intermediul căreia urma să fie însușită o sumă importantă cu titlu de „consultanță”, de către gruparea reprezentată de Stanchev), afirmă procurorii.
În acest scop, Stanchev s-ar fi folosit de relația cu ministrul Economiei Codruț Șereș.
În 29 iunie 2005, Codruț Șereș i-a raportat cetățeanului bulgar Stamen Stanhcev – în cadrul unei convorbiri interceptate la ora 22.15 – modul în care s-a dezbătut proiectul guvernamental privind vânzarea pachetului de opt la sută din acțiunile Petrom din portofoliul Ministerului Economiei, către Asociația salariaților (PAS).
„A fost un scandal, unii miniștri au spus că această ordonanță este imorală și murdară și că nu vor să fie părtași la așa ceva. Așa că am fost un pic rușinat. Prin urmare, ar trebui ca Liviu Luca să-și rezolve problema mai întâi (aceea de a obține semnăturile de la miniștrii Justiției și Finanțelor Publice, precum și de la ministrul de stat Gheorghe Seculici)”, a susținut Șereș, adăugând că nu va mai pune în discuția Guvernului proiectul.
În replică, Stanchev i-a spus că s-a întâlnit cu ministrul Comunicațiilor, Zsolt Nagy, cu care luase cina și care i-a explicat că putea să rezolve el dacă știa. Nagy ar fi spus că putea rezolva cu câțiva dintre miniștri, care sunt prietenii lui. Singurul ministru contra a fost cel al Internelor, care a făcut și scandal.
„Mai mult, referindu-se la necesitatea susținerii proiectului în următoarea ședință de Guvern, Stamen Stanchev l-a determinat pe ministrul Șereș să renunțe la decizia sa de a nu mai propune documente pentru dezbatere, cetățeanul bulgar menționându pe un ton imperativ – care relevă indicii temeinicie cu privire la natura relației dintre cei doi – «De fapt, nu trebui să-l susții, trebuie să-l prezinți… Treaba ta nu este să susții, ci să prezinți», deminitarul acceptând să se conformeze solicitării lui Stancev, cu precizarea: «M-am făcut de c…t azi în Guvern. Din opt acte normative, ăsta a fost singurul care nu mi-a trecut»”, se arată în referatul Parchetului prin care s-a cerut arestarea lui Stanchev.
În urma sesizării SRI, procurorii români au constatat că funcționarii ministeriali Dorinel Mucea și Mihai Donciu au promovat sistematic interesele lui Stamen Stanchev și Vadim Benyatov Don, „prin punerea la dispoziție a datelor relevante din domeniile strategice ale economiei naționale privând statul român de dreptul de a-și aplica strategia de privatizare”.
În opinia anchetatorilor, faptele îndreptate împotriva bunurilor de interes strategic, sunt de natură a pune în pericol securitatea statului.
Procurorii îl acuză pe Șereș că, în perioada 2005 – 2006, în calitate de ministru al Economiei și de președinte al Comisiei de privatizare a SC Electrica Muntenia Sud, „a contribuit intelectual și material la culegerea, obținerea și transmiterea de date și informații confidențiale, secrete economice și comerciale, care prin caracterul și importanța lor sunt de natură să pericliteze securitatea statului, privind societățile comerciale din domeniul strategic al economiei aflate în portofoliul MEC și OPSPI, precum și din domeniul elaborării proiectelor de acte normative aflate în procedura de adoptare la nivelul Guvernului României”.
Senatul a aprobat, în 26 august, cererile de începere a urmăririi penale a senatorului PC Codruț Șereș în dosarele „Electrica Sud” și „Hidroelectrica”.
Potrivit legii de aprobare a Ordonanței de Guvern 55/2003 privind privatizarea Petrom, intrată în vigoare la 26 august 2003, un pachet de 8% din acțiunile companiei va fi vândut salariaților la același preț la care titlurile au fost transferate grupului austriac OMV, reprezentând echivalentul în lei a 0,0525 euro/acțiune.
Acționarul majoritar al Petrom este grupul austriac OMV, cu 51,01%. OMV a preluat participația majoritară de la stat în anul 2004, printr-o tranzacție de 1,5 miliarde de euro sub formă de achiziție directă de acțiuni și majorare de capital.
Statul român, prin AVAS, deține un pachet de 20,63% din acțiunile companiei, fiind urmat de Fondul Proprietatea – 20,11%, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare – 2,02% și acționarii de la bursă, care împart aproximativ 6% din titluri.
