Fost deputat, condamnat la închisoare



Judecătoria Sectorului 1 l-a condamnat, ieri, pe fostul deputat PSD, Emilian Cutean la cinci ani de detenție pentru că a prejudiciat Guvernul cu peste 200.000 de lei în perioada când condus prima dată Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor.
Judecătoria Sectorului 1 a decis condamnarea la trei ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei a fostului director economic al Secretariatului, Daniela Sbârcea.
Revoluționarii prezenți la pronunțarea sentinței au început să aclame.
Cutean este obligat de instanță la plata a 133.000 de lei cheltuieli judiciare, din care 58.000 constituie diferența pentru plata onorariului expertului, în timp ce Sbârcea este obligată la 105.000 de lei cheltuieli judiciare, din care 30.000 pentru diferența de plată a onorariului.
La ultima ședință a procesului, în 4 iunie, procurorul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a cerut instanței condamnarea șefului Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, Emilian Cutean, dar și a fostului director economic al Secretariatului, Daniela Sbârcea, arătând că au prejudiciat bugetul Guvernului cu aproximativ 85.500 de euro.
Totodată, procurorul a arătat că, în perioada mandatului la SSPR a lui Cutean, s-au remis sume către asociațiile de revoluționari fără minime justificări sau chitanțe, sub pretextul că banii sunt folosiți pentru parastase, ajutorarea bătrânilor și pentru copii.
Sumele au fost justificate cu bonuri de la „vecini”, care relevau achiziția de pampers, tampoane, whisky sau farduri de ochi, potrivit procurorului DNA.
Mai mult, procurorul de ședință a cerut instanței confiscarea bunurilor lui Emilian Cutean și a Danielei Sbârcea, precum și obligarea lor la plata prejudiciului.
„Nu am înțeles poziția Guvernului”, spunea procurorul, referindu-se la susținerea consilierul juridic al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor (SSPR), potrivit căruia instituția nu se consideră prejudiciată.
Procurorul a mai apreciat drept „incredibil ceea ce se întâmplă”, în sensul că nu se găsea persoană mai potrivită între atâția membri ai asociațiilor de revoluționari, care să gestioneze instituția, decât „una cu o vastă experiență în prejudicierea bugetului de stat”.
Procurorul a dat de înțeles că a fost greșită numirea lui Cutean din nou la SSPR, în condițiile în care face obiectul unor investigații la Direcția Națională Anticorupție.
Cea mai vehementă pledoarie în contradictoriu cu cea a procurorului nu a venit din partea avocaților, ci din cea a reprezentantului Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, Ilie Drăgulin, care a susținut că instituția a fost „obligată” și „târâtă” în acest proces.
Justificarea pentru care doar Asociația „Club 22” a primit bani pentru decontarea cheltuielilor a fost că era singura care a depus cererea în termen legal. Apoi, când au constatat, după două luni, că Asociația nu poate justifica suma cerută, consilierul a spus că au cerut banii în instanță, într-un dosar civil, care a fost suspendat de începerea procesului penal. „Am fost obligați să ne constituim ca parte civilă în acest proces”, susținea Ilie Drăgulin.
Apoi, el a plusat spunând că SSPR a fost târâtă în proces, la fel ca autoritățile statului de Asociația Decembrie 1989 Metrou, și că întreaga sumă a fost justificată.
Drăgulin a mai spus că Emilian Cutean nu are să dea nici un ban Secretariatului și că expertizele nu au demonstrat existența vreunui prejudiciu.
Pe aceeași idee, de lipsă a prejudiciului, s-au bazat și pledoariile avocaților lui Emilian Cutean și ai Danielei Sbârcea.
Avocații au susținut că toate operațiunile din dosar sunt legale și au cerut achitarea. Avocatul fostei directoare economice a mai cerut și în cazul în care instanța va constata existența unor infracțiuni să aplice o pedeapsa minimă, cu suspendarea executării.
Acest proces a început la instanța supremă în 2006.
Emilian Cutean – reinstalat recent la conducerea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor – a fost trimis în judecată la sfârșitul lunii aprilie 2006, de către Direcția Națională Anticorupție (DNA), sub acuzația că a efectuat operațiuni financiare incompatibile cu funcția sa, utilizând informații obținute în virtutea acestei funcții, precum și pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice.