Fondul Monetar Internațional (FMI) este pregătit să relaxeze condițiile fiscale ale programelor de finanțare încheiate cu state mambre ale Uniunii Europene (UE), respectiv România, Letonia și Ungaria, în urma înrăutățirii situației economice, a declarat pentru Reuters un consilier al Fondului. În situația României, unde Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut peste așteptări, cu 6,4% în primul trimestru, revizuirea condițiilor din acordul cu FMI depinde de evoluția economică, a spus consilierul Anne-Marie Gulde-Wolf.
„Dacă s-a schimbat climatul (economic – n.r.) mondial, mai degrabă decât politicile, atunci trebuie să reevaluăm programele”, a afirmat oficialul FMI prezent la reuniunea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare desfășurată vineri și sâmbătă la Londra.
Gulde-Wolf a precizat că o rectificare a deficitului bugetar ar putea avea loc în cazul Letoniei, care a discutat cu FMI creșterea deficitului la 7% din Produsul Intern Brut (PIB), față de 5% cât au convenit anterior cu Fondul.
„Declinul economic este mai grav decât ne așteptam. Deficitul fiscal este mult mai mare, așa că analizăm o revizuire a programului”, a declarat Gulde-Wolf.
Totodată, Fondul va încheia o misiune de verificare în Ungaria, săptămâna următoare, iar presa ungară a precizat că autoritățile de la Budapesta au cerut creșterea deficitului bugetar de la 2,9% la 3,9%.
Informația apărută în presă pare realistă, a spus reprezentantul FMI, adăugând că negocierile nu au fost încă finalizate.
„Nu vreau să comentez cifra exactă, însă ideea este corectă. La fel ca în Letonia, observăm o perspectivă economică mai slabă și ajustăm cadru macroeconomic la acesta, astfel că o ajustare din punct de vedere fiscal este garantată”, a declarat Gulde-Wolf.
Oficialul FMI a precizat că posibilitatea ca instituția să permită Ungariei, care beneficiază de asistență financiară totalizând 25,1 miliarde de dolari, să crească deficitul bugetar la 3,9% din Produsul Intern Brut (PIB) este luată în calcul, iar politica Letoniei de a menține un curs de schimb stabil față de euro nu va suferi schimbătri.
Pentru Ucraina, țară care nu este membră a Uniunii Europene, Fondul ar putea suplimenta finanțarea stabilită prin acordul în valoare de 16,5 miliarde de dolari, a precizat oficialul FMI.
FMI monitorizează cu atenție regiunea și este pregătit să ajute orice alt stat cu probleme financiare, a adăugat oficialul.
„Suntem conștienți de ce se întâmplă, dar în acest moment nu avem cereri de la nicio țară”, a spus Gulde-Wolf.
Autoritățile române au convenit cu reprezentanții FMI în privința unui acord stand-by pe doi ani cu instituția financiară pentru 12,95 miliarde euro și asupra unui pachet total de finanțare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM și BERD în valoare de 19,95 miliarde euro.
Acordul presupune mai multe condiționalități privind reformele structurale și ținte obligatorii de îndeplinit de autoritățile române privind indicatorii macroeconomici, potrivit informațiilor obținute de MEDIAFAX.
FMI a fixat criterii de performanță trimestriale pentru deficitul bugetar, stabilit pentru acest an la 24,36 miliarde lei. Țintele de deficit bugetar pentru jumătatea anului și primele nouă luni convenite inițial au fost modificate ușor, de la nivelul de 12,13 miliarde lei la 14,5 miliarde lei și, respectiv, de la 17,63 miliarde lei la 18,6 miliarde lei.
Ministerul Finanțelor va furniza lunar date pentru evaluarea situației bugetare, inclusiv finanțările nete externe, creditele de la sistemul financiar intern, plățile în avans din fondurile europene, solicitările Guvernului de fonduri europene, obligațiile către Fondul Proprietatea încă neachitate, modificările soldului de titluri de stat, precum și a altor finanțări.
Ministerul Finanțelor și cel al Muncii, dar și de alte instituții, vor furniza toate datele privind companiile publice aflate în monitorizare la începutul acordului încheiat cu instituția internațională, precum și sancțiunile aplicate în cazul neîndeplinirii țintelor stabilite.
Acordul stabilește o țintă indicativă pentru rata inflației, cu intervale de variație de plus/minus un punct procentual, respectiv de 6,4% pentru iunie, 5,7% pentru septembrie, de 4,5% pentru 2009 și de 2,5% pentru 2010.
În cazul în care inflația anuală depășește intervalele menționate, BNR va discuta cu experții FMI pentru evaluare. Dacă prețurile de consum variază cu peste două puncte procentuale față de nivelul central, atunci autoritățile vor avea consultări cu Fondul privind măsurile care trebuie adoptate, fără de care acordul nu poate continua.
BNR s-a angajat să determine necesarul de capital suplimentar pentru băncile comerciale, pe baza testelor de stres, astfel încât să se asigure că rata de solvabilitate a fiecărei instituții va fi menținută peste 10%, nivel cu două puncte procentuale peste limita minimă legală în vigoare, de 8%.
Testele de stres vor fi aplicate tuturor băncilor care au o cotă de piață pe active de peste 1%, precum și instituțiilor de credit mai mici, selectate pe baza calității și vulnerabilității portofoliilor de credit, evoluția împrumuturilor neperformante în ultimul an și rata actuală a solvabilității.
Banca centrală va lua în calcul pentru testele de stres două scenarii, respectiv cadrul macroeconomic avut în vedere în acordul cu FMI, dar și o variantă mult mai pesimistă în ceea ce privește creșterea economică și cursul de schimb, și cele mai recente date disponibile cu privire la situațiile financiare ale băncilor și companiilor, pentru a prognoza evoluția bilanțurilor băncilor în cele două scenarii. BNR va utiliza propriul model macroeconomic pentru determinarea evoluției celorlalți indicatori macroeconomici principali.
Analiza rezultatelor testelor de stres și evaluarea nevoilor de capital vor fi realizate în consultare cu experții FMI.
Rezervele internaționale nete ale BNR pot să scadă în acest an cu maxim 9 miliarde de euro, față de nivelul de 25,53 miliarde euro calculat pentru finele lui 2008, respectiv cu cel mult 7,6 miliarde euro până la jumătatea anului și cu 8,72 miliarde euro până în luna septembrie. Pentru 2010, limita maximă acceptată pentru scăderea rezervelor este de 500 milioane de euro.
Rezervele internaționale nete ale BNR sunt definite în euro ca diferență între activele externe brute și pasivele externe brute. Activele externe brute includ Drepturile Speciale de Tragere deținute de banca centrală, rezervele la FMI, numerarul, titlurile și depozitele în valute convertibile din străinătate. Pe de altă parte, pasivele externe brute sunt reprezentate de toate datoriile rezidenților și nerezidenților și creditele în derulare de la Fond.
Țintele pentru rezervele internaționale nete vor fi ajustate în funcție de evoluția plăților convenite prin program pentru finanțarea deficitului bugetar de la Comisia Europeană și Banca Mondială.
BNR va avea dreptul să stabilească, fără să mai aștepte decizia instanțelor judecătorești privind insolvența, când o instituție de credit nu mai poate rambursa un depozit și plata acestuia intră în competența Fondului de Garantare, după modificarea legislației. Legislația va fi modificată pentru reducerea termenului de începere a rambursării sumelor din depozite de la 3 luni, cu posibilitatea prelungirii la 9 luni, potrivit reglementărilor actuale, la 21 de zile de la decizia BNR privind imposibilitatea returnării banilor de către instituția de credit.
De asemenea, autoritățile vor modifica legislația astfel încât administratorul special să primească puteri sporite în cazul instituțiilor care intră în stare de insolvență, respectiv pentru a putea implementa promt o serie largă de măsuri de restructurare, inclusiv cumpărări și preluări, vânzări de active, transfer de depozite, „bridge banks” (bănci organizate temporar pentru administrarea portofoliului de depozite și credite ale unei instituții în situație de insolvență) și de reducere a capitalului pentru acoperirea pierderilor. Măsurile din timpul administrării speciale vor avea o mai mare putere legală și nu vor putea fi suspendate sau modificate pe baza altor prevederi legale.
Legislația va specifica în mod clar momentul numirii obligatorii și timpurii a unui administrator special.
Schimbarea legislației pentru a se asigura că depozitele în limita sumei garantate vor avea un rang special de prioritate în cazul insolvenței, iar Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare se va putea subroga acestor drepturi.
Scrisoarea de intenție pentru încheierea acordului de împrumut cu Fondul Monetar Internațional a fost semnată de ministrul Finanțelor și guvernatorul Băncii Naționale a României, aceeași procedură fiind derulată și pentru împrumutul de la Comisia Europeană.
