Referitor la articolul „Adio prescripție pentru Neagu, fostul director de la Casa de Pensii”, publicat în ediția de joi 16.04.2009 în Monitorul de Suceava, facem următoarele precizări: Fostul director Neagu nu a urmărit niciodată prescripția unor fapte inexistente, inventate inițial de o minte bolnavă și preluate apoi și întreținute de interese obscure și influente. Dacă aceste fapte se vor prescrie, Neagu Viorel este hotărât să renunțe la acest drept al său la prescripție și să ceară instanței judecarea cauzei . El este convins că soluția instanței nu poate fi decât achitarea, pentru ca apoi să se poată îndrepta împotriva celor care timp de 4 ani s-au străduit să-i transforme pe nedrept viața într-un coșmar, doar pentru că așa au dorit, sau pentru că așa au primit comandă, inclusiv a mercenarilor din presă, fără scrupule și fără Dumnezeu, care s-au substituit justiției, pentru a face presiuni asupra acesteia și pentru a linșa imaginea unui om. Acești mercenari au repetat bilunar, conform comenzii, același articol referitor la biletele de tratament, cu predilecție în ajunul marilor sărbători precum Pastele sau Crăciunul pentru ca efectul diabolic să fie cît mai mare și pentru a manipula justiția în sensul intereselor urmărite.
Din păcate, presiunile asidue, de tip picătură chinezească, făcute de către o anumită parte din presă, asupra adevăratei justiții timp de 4 ani, au dat roade, influențând-o negativ și în consecință în toată această perioadă s-au făcut eforturi doar pentru a se aduna sau fabrica așa zise probe care să învinuiască, Neagu nefiind audiat și neavând posibilitatea de a prezenta probe în apărare așa cum dispune art. 66, al.2 din Codul de Procedură Penală.
În aceste condiții, încadrarea în acel articol 248, indice 1, așa cum se pretinde în articol, ar putea fi valabilă doar pentru Inchiziție, sau pentru Securitatea Stalinistă, pentru că probele incontestabile în apărare, constând în sute de pagini de înscrisuri și martori, care vor demona toată învinuirea fabricată și înscenată, demonstrând că nu există nici un prejudiciu, precum și audierea, abia urmează.
În orice stat civilizat justiția nu se face în piața publică, la crâșmă sau în ziare. Trăim în Romania…
I. Neagu